
Istoria militară a românilor (I)
- 31-01-2022
- 0 Comentarii
- 188
- 0
Ultimii ani au însemnat, de departe, cea mai rodnică perioadă pentru istoriografia românească. Arzînd etapele cu o rapiditate uluitoare, răzbunînd parcă umilinţele anterioare, ştiinţa istorică a parcurs un drum echivalent în secole, făcînd posibilă reînnodar...
Citeste mai mult

Atlasul pentru istoria României (II)
- 31-01-2022
- 0 Comentarii
- 297
- 4
Din păcate, aşa după cum grăia un învăţat, nu există barbar care să nu dorească să civilizeze pe alţii şi să-şi impună rudimentele sale de cultură. În perioada Secolelor IX-XIII, pe lîngă numeroase cetăţi, mine, ocne şi alte repere de cultură materială, dăinu...
Citeste mai mult

ROMÂNIA ȘI PSIHOZA RĂZBOIULUI CU RUSIA (1)
- 24-01-2022
- 0 Comentarii
- 311
- 0
N-am pășit bine în anul 2022 și România se confruntă cu o grea și explozivă problemă – posibila apariție, la granița de Est a Țării, a unui conflict armat; astfel, cum scrie presa internațională, cum ne comunică agențiile de știri și cum vedem, pe viu, la tele...
Citeste mai mult

Statusul Catolic Ardelean (1)
- 24-01-2022
- 0 Comentarii
- 298
- 0
Statusul Catolic Ardelean – o stafie care tulbură rînduielile canonice şi încalcă suveranitatea statului român (1)Motto: ,,România este patria tuturor și a tuturor românilor. E România celor de demult și-a celor de mai apoi. E patria celor dispăruț...
Citeste mai mult

Flori de jertfă (IV)
- 24-01-2022
- 0 Comentarii
- 239
- 0
– despre eroismul, jalea şi speranţa martirilor români din cel de-al II-lea război mondial, aşa cum se oglindesc ele în folclorul epocii – Într-adevăr, cea mai amară moarte este prin străinătate, mai ales pentru nişte oameni sedentari şi cu rădăcini adînci ca...
Citeste mai mult

Atlasul pentru istoria României (I)
- 24-01-2022
- 0 Comentarii
- 276
- 1
A scrie istoria aşa cum a fost – fireşte, nu de la Leopold von Ranke aveau să deprindă românii această învăţătură pe care, într-o formă sau alta, s-au învrednicit s-o respecte şi cronicarii, şi Dimitrie Cantemir, şi Gheorghe Şincai. Învăţatul german a avut în...
Citeste mai mult

ALEXANDRU IOAN CUZA – OMUL ȘI DOMNITORUL
- 17-01-2022
- 0 Comentarii
- 1334
- 0
– La 163 de ani de la Unirea Principatelor Române –Unirea – visul de aur al românilor.Trăind în teritorii separate de hotare artificiale, împărțiți și amestecați cu alte nații care își exercitau ,,dreptul” lor de asuprire și dominație, românii – chiar și acolo...
Citeste mai mult

Flori de jertfă (III)
- 17-01-2022
- 0 Comentarii
- 160
- 0
– despre eroismul, jalea şi speranţa martirilor români din cel de-al II-lea război mondial, aşa cum se oglindesc ele în folclorul epocii – Şi a venit 23 August 1944, acea piatră de hotar care a însemnat intrarea ţării pe o orbită nouă! La consemnul ştiut, „Ste...
Citeste mai mult

24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza (II)
- 17-01-2022
- 0 Comentarii
- 331
- 1
Lupta pentru recunoaştere (2)La 2 mai 1859, Austria recunoaşte alegerea lui Cuza şi restabileşte legăturile diplomatice cu guvernele româneşti. Imperiul Otoman va tărăgăna în continuare recunoaşterea, însă odată cu sfîrşitul ostilităţilor din nordul Italiei, a...
Citeste mai mult

24 ianuarie 1859: Mica Unire - Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza (I)
- 10-01-2022
- 0 Comentarii
- 452
- 1
Unirea Principatelor a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales ...
Citeste mai mult

Flori de jertfă (II)
- 10-01-2022
- 0 Comentarii
- 294
- 1
– despre eroismul, jalea şi speranţa martirilor români din cel de-al II-lea război mondial, aşa cum se oglindesc ele în folclorul epocii – O imprecaţie întîlnită în mai multe perioade istorice şi reluată într-o formă adaptată de recruţii din preajma celui de-a...
Citeste mai mult

ATHENAIS-EUDOKIA – o poetă pe tronul Byzanţului (III)
- 04-01-2022
- 0 Comentarii
- 180
- 0
Poezia – ultima dragosteÎn singurătatea tristă a exilului, Athenais îşi căută mîngîierea în opere de binefacere şi în ocupaţii literare. Ea clădi la Ierusalim biserici, mînăstiri, restaură zidurile cetăţii, lăsînd acolo amintirea unei „noi Elene“. Fiica lui Le...
Citeste mai mult
Loading...