În anul 2020, Universitatea București anunța pe site-ul său oficial că Palatul Universității va intra într-un amplu proces de consolidare și restaurare. Lucrarea s-ar fi făcut cu aproape 446 de milioane de lei și urma să fie terminată în 60 de luni. Nu s-a întîmplat nimic. De curînd, Ministerul Dezvoltării a anunțat același lucru: gata, e ca și făcută, Universitatea va fi consolidată și restaurată cu 317 milioane de lei și va fi terminată în anul 2027.
La începutul lunii martie, 2022, ministrul Cseke Atilla a anunțat semnarea contractului pentru restaurarea și consolidarea Palatului Universității din București: „Este cel mai mare proiect din domeniul cultural educațional pe care îl va implementa Ministerul Dezvoltării”. Pentru București și pentru România, Universitatea nu este doar o clădire monumentală, ci un simbol al libertății de gîndire și de exprimare, locul în care s-au adunat românii în 1989 ca să scape de comunism, bastionul înțelepciunii ocupat de mineri în anul 1990 și Piața în care bucureștenii au ieșit în orice moment de cumpănă pentru democrație din istoria noastră recentă.
Un Palat istoric, „cel mai important bastion al apărării valorilor libertăţii
şi democraţiei”
„Clădirea Palatului Universității este cea mai mare și mai încărcată de istorie clădire din patrimoniul Universității București. Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este nu doar cea mai mare clădire de educație din România, ci și cel mai important bastion al apărărilor valorilor libertății și democrației. Așa cum putem remarca și astăzi, așa cum am remarcat și la Revoluția din decembrie 1989 sau la mineriadele și protestele profesorilor și studenților din primăvara anului 1990, este important să ne apărăm permanent valorile democratice. De 328 ani, de la înfințarea Academiei Domnești a lui Constantin Brâncoveanu, acest spațiu a fost centrul cultural al poporului român și Kilometrul 0 al apărării democrației și libertății românilor. Astfel, renovînd Palatul Universității din București omagiem și valorizăm toată această istorie de prea multe ori neglijată a luptei societății românești pentru valorile societății deschise”, a declarat Marian Preda, Rector U.B.
Universitatea Bucureşti a fost ridicată
pe ruinele Academiei Domneşti
Proiectul „Universitatea București” prevede restaurarea învelitorii acoperișului și a șarpantelor, a fațadelor, inclusiv a tîmplăriei exterioare. Vor fi făcute modificări funcționale, vor fi restaurate finisajele interioare și vor fi reabilitate instalațiile. De asemenea, proiectul include consolidarea vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal. Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității.
„La coada calului”, chiar pe acel loc,
se afla Biserica Sf. Sava
Puțini dintre cei care-și dau întîlnire la „coada calului” știu că pe locul unde se află acum statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul exista un străvechi lăcaș de cult, Biserica Sf. Sava. A fost construită într-o primă fază de Pîrcalabul Andronache, la sfîrșitul Secolului al XVI-lea -  începutul Secolului al XVII-lea, și refăcută din temelie de Domnitorul Constantin Brâncoveanu. Mînăstirea a adăpostit prima Școală Superioară de învățămînt din Țara Românească, întemeiată de Șerban Cantacuzino. Ca să facă loc Universității și tăierii Bulevardului ce urma să lege estul cu vestul Bucureștiului, mînăstirea a fost demolată între anii 1869-1870. „Încă din perioada cînd se construia monumentala clădire a Universității, era evident că nu se mai putea accepta să se ajungă la ea pe căi ocolite. În anul 1856, Consiliul Comunal decide «deschiderea unui Bulevard în centrul capitalei începînd din strada Colței pe dinaintea Academiei și trecînd prin curtea Mînăstirii Sărindar și răspunzînd în strada Brezoianu. Deci, tăierea unei străzi drepte, ample, primul bulevard deschis în oraș: Bulevardul Academiei (uneori numit și Bulevardul Universității), ce avea fața orientată către sud. El trebuia să ofere legătura între Podul Mogoșoaiei și strada Colței și să lase liber spațiul necesar pentru perceperea noii clădiri. Se continua spre vest cu Bulevardul Elisabeta (1865-1870) numit astfel în cinstea Primei Doamne a țării»”, a declarat Dr. Cezara Mucenic, expert atestat de Ministerul Culturii și Cultelor pentru ,,Cercetarea Monumentelor Istorice”.
Pentru realizarea Palatului Academiei (al Uni­versității) au fost demolate toate construcțiile de pe teritoriul mînăstirii Sf. Sava, întrucît arhitecții își doreau „realizarea unei piețe urbane care să permită punerea în valoare a noului edificiu”. ,,În anul 1857 se începe achiziționarea terenurilor din zona bisericii și a fostului colegiu Sfîntul Sava pentru crearea zonei viitorului șantier al Palatului Academiei. În zece octombrie 1857 caimacanul Alexandru Dimitrie Ghica pune piatra de temelie a noului edificiu, ce va fi construit în următorul deceniu, desigur cu unele întreruperi”, se arată în ,,Carol Benisch”, de Dr. Oana Marinache, cercetător științific.
R.M.