
- 12-05-2021
- 0 Comentarii
- 529
- 0
Kurti
este liderul mișcării pan-albaneze de autodeterminare din Kosovo. Anul acesta,
această mișcare a participat pentru prima dată la alegerile parlamentare din
Albania. Cu toate acestea, sondajele din martie au arătat că mai puțin de 1%
dintre cetățenii albanezi sînt gata să voteze pentru pan-albanezi. Perspectiva
de a se uni cu kosovenii nu îi mulțumește pe albanezi.
Curatorul
proiectului Kosovo din UE, raportorul Parlamentului European privind problema
Kosovo, Viola von Cramon, care într-un fel este lobbyist pentru Priștina, a
reacționat la activitatea liderului Autodeterminării cu un tweet ascuțit: „Nu
pot să înțeleg ce se întîmplă. Pe de o parte, toată lumea din Kosovo se plînge
de interferența Serbiei sau de președintele Aleksandar Vučić, pe de altă parte,
premierul kosovar votează chiar într-un stat vecin. Inacceptabil. Cel puțin
pentru mine”.
Șeful
Cancelariei pentru Kosovo și Metohija sub guvernul sîrb, Petar Petkovic, a dat
o definiție clară acestei mișcări: „Orice om care observă planurile lui Albin
Kurti de a crea o «Albanie Mare» ar putea vedea astăzi că obiectivul său
principal este crearea acestei entități periculoase, subminînd direct pacea și
stabilitatea în Balcanii de Vest. Participarea lui Kurti la alegerile din
Albania și mesajele pe care le-a trimis de acolo au reprezentat un pas înainte
spre realizarea ideii sale despre Marea Albanie. Este necesară o opoziție
directă în calea acestor idei”.
Dar una
este să spui acest lucru și alta să o faci. Albin Kurti a ocupat funcția de
prim-ministru al Republicii Kosovo din februarie pînă în iunie 2020. Americanii
l-au considerat un politician energic, un disident care a servit propaganda pan-albaneză
într-o închisoare iugoslavă și nu a pus niciodată mîna pe o armă. Cu toate
acestea, s-au înșelat. Administrația republicană americană a planificat
„mini-Schengenul balcanic” – integrarea economică cu frontiere de stat
deschise. Cu toate acestea, Kurti nu a dorit integrarea. El a înlocuit taxele
de 100% la mărfurile sîrbești cu „măsuri de reciprocitate” și, ca urmare,
Belgradul ar fi fost obligat să recunoască documentele comerciale ale
Republicii Kosovo. Aceasta ar însemna recunoașterea efectivă a independenței
fostei regiuni sîrbe. Sîrbii nu au putut fi de acord cu acest lucru. Priștina
nu a recunoscut documentele sîrbe, iar comerțul dintre Serbia și fosta sa
regiune autonomă a înghețat. Kurti a sabotat deschis participarea Kosovo la
inițiativa balcanică Mini-Schengen, afirmînd că ar prefera fie un „mare spațiu
albanez Schengen”, fie aderarea la UE.
Drept
urmare, americanii au obținut îndepărtarea lui Kurti: a fost anunțat un vot de
neîncredere prin parlamentul kosovar și a fost semnat Acordul de la Washington,
în septembrie 2020, pentru normalizarea relațiilor economice dintre Serbia și
Kosovo. Aceasta a devenit subiectul unor critici destul de dure atît din partea
democraților din SUA, cît și din UE.
Joe
Biden, a publicat două programe în octombrie anul trecut – „Viziunea
relațiilor SUA cu Albania și Kosovo” și „Viziunea relațiilor SUA cu BiH -
Bosnia şi Herţegovina”. Ambele programe au fost precedate de o introducere:
„Biden s-a întîlnit cu Slobodan Milošević, pe care l-a acuzat de crime de război
și, la întoarcerea în Statele Unite, a cerut un embargo asupra armelor în BiH
și a cerut SUA să conducă Occidentul ca răspuns la agresiunea sîrbă”.
Ne
interesează în special primul document. Programul Kosovo al candidatului la
președinție Biden specifica clar că „independența Kosovo este un proces
ireversibil”, că Biden „va insista asupra administrării justiției pentru
crimele de război din Kosovo fără teamă și va cere răspundere deplină și rapidă
pentru cei dispăruți, inclusiv frații Byutyuki” (Trei frați Byutyuka – cetățeni
americani de origine albaneză, instruiți pentru operațiuni militare de
militanții Armatei de Eliberare Kosovo; au fost împușcați de ofițeri ai
ministerului iugoslav al afacerilor interne). De asemenea, Biden s-a angajat să
„invite partenerii UE și aliații NATO să dezvolte împreună o strategie pentru a
lega ferm Balcanii de Vest de instituțiile euro-atlantice”.
În
timpul campaniei electorale, Biden a acordat o atenție specială problemelor
spațiului post-iugoslav. Și anturajul lui Biden nu a uitat în special de Kurti,
care a fost jignit sub conducerea lui Trump. „O voce pro Joe Biden este o voce
pro consolidarea valorilor comune ale justiției, libertății, autodeterminării
și oportunității pentru toți. Adică, tot ceea ce a legat întotdeauna Statele
Unite ale Americii, Kosovo și diaspora albaneză ca aliați loiali”, a spus Kurti
înainte de alegerile din SUA.
Odată cu
victoria democraților din Statele Unite, Curtea Constituțională a regiunii,
complet dependentă de curatorii americani ai proiectului Republicii Kosovo,
care susținuse anterior legalitatea revocării premierului printr-un vot de
neîncredere, „brusc” a constatat că votul pentru înlăturarea lui Kurti a fost
ilegal. Și, prin urmare, noul guvern este, de asemenea, ilegal, fiind necesară
repetarea alegerilor. Așa s-a făcut: în februarie, Autodeterminarea a primit
48% din voturi la alegeri, aproape dublînd numărul deputaților săi. După aceea,
parlamentul reales l-a aprobat pe Kurti în funcția de prim-ministru și a
anunțat imediat că dialogul cu Belgradul este pentru el pe „locul șase sau al
șaptelea” în lista priorităților și că este necesar „să ne unim împotriva
Serbiei”.
Kurti a
cerut imediat votul pentru protejata sa, nominalizată la președinție, Vjosu
Osmani, care a studiat și a predat în SUA. După ce Belgradul a donat 1.000 de
teste PCR către Kosovo în aprilie anul trecut, Osmani a spus că gestul „nu este
capabil să șteargă crimele care au fost comise în trecut”. Iar cînd fostul
președinte al Kosovo, fostul bandit și comandant de teren Hashim Thaci a fost
luat în custodie de Tribunalul special din Haga, Osmani, devenind și
președinte, și călătorind în Albania, a căutat insistent la Tirana
recunoașterea oficială a „genocidului kosovarilor de către sîrbi”.
La începutul lunii februarie, duetul Kurti - Osmani a
vizitat teritoriul celei mai mari enclave sîrbești, Kosovska Mitrovica,
demonstrînd că puterea Priștinei în Kosovo este totală. Osmani, aleasă
președinte al Republicii Kosovo, a declarat că „pacea va fi realizată numai
atunci cînd Serbia se va pocăi”, că această țară „trebuie să își asume
responsabilitatea pentru tot ceea ce a făcut în Kosovo” și că „justiția nu va
fi realizată decît dacă toți infractorii sîrbi vor fi aduși în fața
justiției”. „Osmani are legături
trainice la Washington, are un masterat și un doctorat în Statele Unite”, comentează Vladimir Marinkovic, deputat al
Adunării Naționale a Serbiei. „Și această femeie are un rating mai mare în
unitatea americană decît politicienii aparținînd partidelor conduse de foști
comandanți de teren ai Armatei de Eliberare din Kosovo. Își construiește
politica pe vechile povești de propagandă, potrivit cărora sîrbii sînt de vină
pentru tot ce s-a întîmplat în anii ʼ90”.
Între
timp, Washingtonul discută despre includerea Madeleinei Albright în procesul
de „dialog” dintre Belgrad și Priștina, care în 1999 a desenat personal pe o
hartă țintele bombardate de avioanele NATO. Iar Biden trimite „scrisori
prietenoase” liderilor balcanici. La începutul lunii februarie, el a trimis „felicitări”
președintelui sîrb Aleksandar Vučić cu ocazia Zilei statului sîrb, în care a
afirmat „necesitatea încheierii unui acord cuprinzător între Belgrad și
Priștina pe baza recunoașterii reciproce”. Vučić a răspuns în spiritul:
„Mulțumesc, dar Belgradul rămîne pe poziții”. După ce Osmani a fost ales
președinte al Republicii Kosovo, Biden i-a trimis felicitări: ,,Statele Unite
vor continua să sprijine eforturile de a asigura o pace durabilă printr-un
dialog productiv între Kosovo și Serbia și, în cele din urmă, printr-un acord
cuprinzător de normalizare care credem că ar trebui să se concentreze pe
recunoașterea reciprocă”.
La
Priștina, acest lucru a fost întîmpinat cu încîntare. Osmani a spus: „Vom
coordona fiecare pas diplomatic pe care îl facem cu Statele Unite și
administrația Biden. Ierusalimul nostru este acolo”.
Totul
este pregătit pentru atacul decisiv al Occidentului asupra spațiului
post-iugoslav. Și nu există nici o îndoială că un astfel de atac va avea loc.
N.K.