● Beijingul are nevoie ca Europa să fie pasivă în ceea ce privește tensiunile dintre China și SUA – cu alte cuvinte, să-și trădeze aliatul cheie militar și de securitate – Statele Unite, scrie Roman Rukomeda, un analist politic ucrainean. La 21 aprilie, amba­sadorul Chinei în Franța, Lu Shaye, a comentat, vorbind la postul de televiziune francez LCI, că statelor post-sovietice le lipsește o bază solidă pentru suveranitatea conform dreptului internațional. Un astfel de anunț a fost făcut după tăcerea din partea Chinei asupra agresiunii ruse împotriva Ucrainei, se arată într-un articol semnat de analistul politic ucrainean, publicat în Euractiv. Cei care s-au îndoit că Republica chineză a binecuvîntat războiul lui Putin împotriva Ucrainei și Europei de la bun început și acum continuă să fie cel mai mare susținător rus în această agresiune ar trebui să se gîndească de două ori după declarația lui Lu Shaye. „Declarația lui Lu Shaye, dacă într-adevăr este punctul lui de vedere care după standardele Beijingului este aproape imposibil, este un test chinezesc pentru Europa și un mesaj către țările occidentale care vor să înțeleagă dacă medierea chineză este posibilă sau nu. Declarația este și un test pentru a verifica cîte state europene ar pretinde că nu s-a întîmplat nimic și cîte ar reacționa. Acest lucru va ajuta China să tragă concluzii despre situația actuală din Europa și disponibilitatea statelor europene de a face afaceri ca de obicei cu Beijingul, în ciuda riscului tot mai mare de război în Taiwan. Drept urmare, unele state UE au urmărit în tăcere agresiunea rusă în primele două-trei luni, fiind pregătite pentru negocieri cu agresorul”, potrivit analistului politic ucrainean, Roman Rukomeda.
● Statele Unite au informat duminică că au împărtăşit informaţii unor bancherii europeni, oficiali guver­namentali şi lideri de afaceri pentru a restrînge tacticile Rusiei de a încerca să evite sancţiunile impuse de ţările occidentale, informează Reuters. Brian Nelson, subsecretarul pentru terorism şi informaţii financiare în cadrul Trezoreriei, a împărtăşit detalii despre unele dintre cele mai importante bunuri militare pe care Rusia încearcă să le achiziţioneze, inclusiv dispozitive optice, electronice şi echipamente de producţie. El a cerut aliaţilor să rămînă atenţi la „steaguri roşii”, cum ar fi plăţi mari în numerar, direcţionarea plăţilor prin ţări terţe care nu sînt implicate în tranzacţii şi licitaţii multiple sau expedieri de produse identice de la furnizori diferiţi pentru acelaşi utilizator final.
● Japonezii și italienii au cetățeni cu longevitate extrem de mare, mulți dintre ei trecînd de vîrsta de 100 de ani. Chiar dacă mulți oameni pun acest succes al celor două țări strict pe seama dietei, bogată în pește și produse de origine vegetală, se pare că mai există și alți factori care favorizează longevitatea. Prof. dr. Gabriel Ioan Prada, director medical al Institutului „Ana Aslan“ și șeful disciplinei de geriatrie-gerontologie de la Universitatea „Carol Davila“, a declarat că „există mai mulți factori care influențează o supraviețuire îndelungată, nu doar dieta. Împărații Chinei, de exemplu, care aveau o putere imensă și se gîndeau cum este posibil ca ei să nu trăiască la infinit. Au stimulat cercetători să găsească substanțe care să le prelungească viața și există ginsengul și alte rădăcini descoperite de ei. Problema este că există și o anumită limită de supraviețuire. Eram la un congres de geriatrie, și o doamnă profesoară din Grecia, unde se utilizează dieta mediteraneană, ne spunea că se vorbește foarte mult de această dietă, de fructe, legume, ulei de măsline, dar se omite siesta. Cine a fost în sudul Europei, în Grecia și sudul Italiei, a văzut că la prînz se închide orice activitate. Poate era doar o glumă, dar e interesant ca idee“, a spus medicul Gabriel Ioan Prada. Un alt factor de luat în seamă este lipsa stresului și unitatea familială. ● Apicultorii români solicită stoparea importului de miere din Ucraina, în condiţiile în care România are excedent, dar şi un sprijin financiar din ajutorul acordat de Uniunea Europeană, chiar dacă suma de 10 milioane de euro este „apă de ploaie pentru agricultura României”. „Cea mai mare problemă pentru noi o reprezintă acum valorificarea produselor. Chiar dacă producţia a fost una modestă, nici în aceste condiţii nu putem valorifica mierea, pentru că există această concurenţă neloială între ceea ce producem noi şi ceea ce intră din spaţiul extracomunitar, din păcate, la preţuri foarte mici. Noi nu putem valorifica la fel, avînd în vedere că preţurile de producţie au crescut cu 30% - 40%, preţurile de achiziţie au scăzut în acelaşi mod, cu 30% - 40%, iar cererea pentru export a lipsit aproape de tot. De ani de zile avem această concurenţă neloială, iar acum în contextul cu Ucraina este libertate şi mai mare”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea. Potrivit acestuia, România importă peste 4.000 tone de miere din spaţiul extracomunitar, care se vinde atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă, amestecată cu alte categorii de miere, iar producţia internă este foarte greu de valorificat. ● Băncile centrale care gestionează rezerve valutare în valoare de mii de miliarde de dolari au început să acumuleze aur, pe măsură ce tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina, le-au forţat să îşi revizuiască strategiile de investiţii, informează cotidianul Financial Times. Un sondaj anual, efectuat în perioada februarie-martie 2023, în rîndul oficialilor de la 83 de bănci centrale, care împreună gestionează rezerve valutare de aproximativ 7.000 de miliarde de dolari, a descoperit că peste două treimi dintre respondenţi cred că omologii lor îşi vor majora rezervele de aur în anul 2023. Lingourile de aur tind să fie mai atractive în perioade de instabilitate, iar cererea de aur a explodat pe parcursul anului trecut. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cantitatea de aur cumpărată de băncile centrale a crescut cu 152% în 2022, comparativ cu 2021, pînă la 1.136 de tone. Majoritatea oficialilor băncilor centrale intervievaţi au menţionat riscurile geopolitice drept a doua cea mai importantă îngrijorare, după inflaţia ridicată, potrivit sondajului HSBC Reserve Management Trends Survey, publicat de Central Banking Publications.
● TikTok începe să şteargă filmările care conţin dezinformări pe tema schimbărilor climatice, după schimbarea recentă a regulamentului de utilizare, prin adăugarea unor clauze legate strict de acest subiect. Conform unui raport publicat de News Guard anul trecut, pe TikTok circulă o cantitate mare de dezin­formări de diverse subiecte, printre care se numără şi schimbările climatice. Acum, platforma nu va mai găzdui conţinutul care „subminează consensul ştiinţific bine stabilit” pe tema schimbărilor climatice. Cu aceeaşi ocazie, TikTok a adăugat noi reguli privind conţinutul generat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Acesta trebuie marcat acum cu etichete speciale, precum „sintetic”, „fals” sau „alterat”. ● La un an după realegere, Emmanuel Macron este tot mai izolat în fața resentimentelor din țară, conform cotidianului Le Monde. Criza provocată de reforma pensiilor a dus la izolarea șefului statului, ale cărui mișcări sînt zgîlțîite de mobilizarea socială. S-a instalat distanța și față de Palatul Matignon, și față de propria majoritate. „Președintele Republicii trebuie să se supună probei de foc a opiniei publice”, susține un colaborator al șefului statului, teoretizînd lupta pentru recunoaștere, un concept al filosofului și sociologului german Jürgen Habermas. „Cel mai rău lucru ar fi indiferența”, explică consilierul. „O mare parte a francezilor sînt supărați sau chiar disperați”, notează ministrul de interne, Gérald Darmanin. „Cînd stai doar în biroul tău, ca ministru sau primar, ești deja prizonier. Biroul tău ar trebui să fie terenul”. Emmanuel Macron părăsește, așadar, Palatul Elysée, coborînd în stradă, gata să facă selfiuri cu francezii care spun că nu-l mai iubesc. Președintele Republicii caută să disperseze furia străzii, dar se blochează în dialoguri imposibile. „Nu poți convinge oamenii care nu ascultă”, susține Macron, recunoscînd implicit o formă de singurătate. ● Fizicienii cred că majoritatea materiei din univers este alcătuită din materie întunecată, o substanță misterioasă despre care știm doar prin efectele sale indirecte asupra stelelor și galaxiilor observabile. Însă un nou studiu ne aduce cu un pas mai aproape de înțelegerea sa, scrie The Conversation. Fără această materie întunecată universul așa cum îl cunoaștem n-ar avea sens, dar natura materiei întunecate reprezintă un mister pentru fizicieni de decenii. Însă un nou studiu publicat zilele trecute de cercetători de la Universitatea Hong Kong în revista Nature Astronomy a folosit distorsionarea gravitațională a luminii pentru a ne aduce cu un pas mai aproape de înțelegerea sa. Motivul pentru care oamenii de știință cred că materia întunecată este reală are de-a face cu faptul că materia întunecată pare să constituie aproximativ 85% din masa universului, iar cele mai îndepărtate galaxii pe care le putem vedea par înconjurate de un halou format din substanța enigmatică. Însă ea este numită materie întunecată fiindcă nu emite, absoarbe sau reflectă lumină, ceea ce o face incredibil de dificil de detectat. ● NATO este dispusă să deschidă puțin mai mult ușa viitoarei intrări a Ucrainei, dar fără a stabili date precise și fără a sugera că acest lucru se va întîmpla atunci cînd va cîștiga un război în care Alianța e, de facto, din ce în ce mai implicată. „Ucraina are un loc în NATO. Acum lucrul fundamental este să cîștige”, a declarat, vineri, secretarul general al acesteia, Jens Stoltenberg. Pentru aceasta este esențial „să abordăm din nou și din nou ceva atît de plictisitor precum logistica”, a adăugat el la deschiderea reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, relatează publicația spaniolă El Periodico. Prin logistică, Stoltenberg și restul celor prezenți înțeleg echipament militar. Tancuri, muniții sau, în cazul partenerilor polonezi, și avioanele de luptă MiG-29 de fabricație sovietică. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a încheiat sesiunea anunțînd un super atelier pentru tancurile Leopard pe pămînt polonez, lîngă granița cu Ucraina. Ca și cele anterioare, reuniunea a avut loc la Ramstein, cea mai mare bază militară americană din Europa. Au participat miniștri, secretari de stat și alți reprezentanți ai  celor 50 de aliați occidentali ai Kievului. ● 4 din 10 bărbați români, 3 din 10 femei și 3 din 10 copii (băieți) ar putea fi afectați de obezitate pînă în anul 2035, dacă țara noastră nu va reuși, pînă atunci, să pună în practică programe de prevenție a obezității, arată, într-un interviu acordat HotNews.ro, Prof. dr. Cornelia Bala, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și președintele de onoare al Asociației Române de Educație în Diabet și Obezitate. Una dintre cauze este aceea că obezitatea nu a fost multă vreme percepută și gestionată ca o boală – nici de către pacienți și nici prioritizată ca atare de către lumea medicală. În plus, stilul de viață s-a schimbat mult în ultimele decenii – noile generații sînt expuse tot mai devreme la alimentație hipercalorică, de tip fast-food, la sedentarism și la timp liber petrecut în fața unor dispozitive. O altă problemă este stigma din jurul obezității, subliniază dr. Cornelia Bala. Datele privind obezitatea în România, publicate de Atlasul Mondial de Obezitate, arată că analizînd trendurile multianuale, estimarea este că în anul 2035, prevalența obezității în rîndul bărbaților din România va ajunge la 40%, iar în rîndul femeilor trendul este de a crește pînă la aproximativ 30%. În medie, este de așteptat ca în anul 2035, 35% din populația României să prezinte obezitate.
R.M.