Situația de la granița armeno-azeriană rămâne tensionată. Baku a recunoscut că, în urma luptelor, 10 ofițeri au fost pierduți, inclusiv șeful Statului Major al Corpului 3 Armată din Azerbaidjan, generalul maior Polad Hașimov. Partea armenească raportează doi morți. Rusia, SUA, Franța si Organizația Tratatului de Securitate Colectivă – CSTO, au solicitat părților în conflict să înceteze imediat ostilitățile.

Ministerul Apărării din Armenia a emis o declarație în care a explicat că comanda și personalul unității militare a armatei au fost instruiți să mențină reținerea și să reacționeze la provocările inamicului de la graniță, după caz, până la luarea de noi poziții favorabile. „Forțele armate armene nu atacă așezările din Azerbaidjan. Doar infrastructura militara și mijloacele tehnice ale forțelor armate azerbaidiene devin țintă”, se arată în comunicatul departamentului militar.

Mass-media armeana scrie că provocarea părții azerbaidiene de la granița din regiunea Tavush a dus la punerea în aplicare a „noii strategii a ministrului apărării David Tonoyan” - forțele armate armene au respins inamicul de pe o înălțime strategică în apropierea satului Agdam, din regiunea Tovuz, din Azerbaidjan.

Reamintim, duminică, 12 iulie, a avut loc un incident armat major la frontiera din regiunea Tavush din Armenia și regiunea Tovuz din Azerbaidjan. Potrivit Ministerului Apărării din Armenia, armata din Azerbaidjan a încercat să încalce frontiera de stat într-o mașină UAZ. După un avertisment din partea armenei, ocupantii au părăsit mașina și s-au întors în pozițiile lor, după care s-a deschis foc de artilerie asupra pozițiilor armatei armene. Cu toate acestea, trupele azeriene au fost respinse.

Versiunea azerilor este mai concisa - responsabilitatea incidentului revine în întregime Armeniei, ale cărei forțe armate au deschis focul asupra pozițiilor  forțelor armate azeriene.

La Baku, experții spun că conducerea armenească, care nu este în măsură să rezolve problemele interne acumulate, încearcă să abată atenția publicului prin acțiuni militare. Experții din Erevan vorbesc despre același lucru în ceea ce privește autoritățile din Azerbaidjan, amintind de amenințările oficialilor de top ai acestui stat împotriva Armeniei, care au devenit mai frecvente.

Fostul ministru al Apărării din Armenia, Seyran Ohanyan, a declarat că provocarea de la frontieră a fost organizată de conducerea Forțelor Armate Azerbaidiene. „Acest lucru se poate datora faptului că procesul de negociere, așa cum spun ei, se mișcă încet. Poate că acest lucru se datorează influenței asupra comunității internaționale, precum și problemelor interne ale Azerbaidjanului. Știți că astăzi au probleme economice destul de grave, dificultăți în ceea ce privește apa, prețurile petrolului scad, sentimentul de opoziție crește”, a spus Ohanyan pentru postul armean Radio Liberty, menționând că „Forțele armate armene sunt la un nivel ridicat de alertă. Acesta este un conflict local pentru care trebuie să fim pregătiți. Astfel de conflicte locale au întotdeauna consecințe, dar, cred, nu există niciun motiv pentru a începe ostilități la scară largă”.

Fostul ministru a abordat problema poziției OSTC care îngrijorează publicul armean: Armenia este un membru al alianței, Azerbaidjan nu, există un conflict între ele și, potrivit prevederilor privind securitatea colectivă, Armenia are dreptul de a conta pe ajutor, dar CSTO solicită ambelor părți să înceteze aplicarea forțe fără să condamne nici măcar Azerbaidjanul pentru provocare cu UAZ. Potrivit lui Ohanyan, luarea deciziilor în cadrul securității colective nu este un proces ușor, deoarece diferite țări OSTO au relații diferite cu Azerbaidjan.

Potrivit acestuia, Armenia de astăzi nu are nevoie de sprijin militar din partea OSTC: o astfel de nevoie poate apărea, de exemplu, într-un conflict regional mai mare. „Forțele armate ale Armeniei nu au probleme. Forțele noastre armate îndeplinesc clar sarcina care le-a fost atribuită”, a spus fostul ministru, subliniind că armata armenească este pregătită pentru măsuri preventive.       

N.K.