Cine a intrat cu adevărat la apă după distrugerea barajului de la Nova Kakhovka... vom vedea cît de curînd. Dacă ne gîndim bine, atît rușii cît și ucrainenii ar fi avut motive să-l distrugă, iar dacă explozia a avut loc din interior spre exterior, atunci sigur că vina pare a fi a rușilor, lucru foarte posibil, de altfel. „Catastrofa s-a produs marți devreme, cînd exploziile au sfîșiat colosalul baraj hidroelectric din sudul Ucrainei, drenînd unul dintre cele mai mari rezervoare artificiale de pe continent. Explozia a forțat evacuarea a mii de oameni în aval, a poluat terenul, a distrus un mare generator de electricitate și va cauza probleme privind alimentările cu apă. Kievul dă vina pe Rusia, care a preluat controlul asupra barajului pe 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei sale pe scară largă. Kremlinul a arătat cu degetul spre Ucraina, dar nu a oferit nici o dovadă în acest sens” scrie Politico.
Inițial, m-am gîndit că pînă la urmă cursul
rîului a fost eliberat și nimic nenatural nu s-a întîmplat, însă lucrurile nu stau chiar așa fiindcă același ziar scrie că „acum știm că 600 sau poate chiar 800 de tone de petrol au fost eliberate în apă, a declarat ministrul ucrainean al Mediului, Ruslan Strilets, la Bruxelles. Această scurgere de petrol va pătrunde în rîul Nipru și sînt sigur că va ajunge în Marea Neagră. În discursul său de peste noapte, postat miercuri dimineața, Zelenski a numit atacul «ecocid», spunînd: «S-a format o pată de petrol de cel puțin 150 de tone și a fost dusă de curent în Marea Neagră. Nu putem prevede încă cît de multe substanțe chimice, îngrășăminte și produse petroliere stocate în zonele inundate vor ajunge în rîuri și în mare»”.
În general, nu prea pun bază pe ceea ce spun ucrainenii sau rușii, fiindcă ambele părți sînt extrem de subiective și înclinate spre manipularea opiniei publice, însă de data asta este logic că viitura a luat cu ea tot ce a întîlnit pe drum, inclusiv petrol.
Potrivit aceluiași ziar, Olexi Pasyuk, un militant al grupului de mediu CEE Bankwatch, spune că „efectele temporare ale inundațiilor ar putea dura pînă la o săptămînă. Cu toate acestea, mai tîrziu, impactul mai mare va fi cauzat de lipsa apei, deoarece rezervorul Kahovka este o sursă de apă pentru sistemul de irigare al regiunii Herson de sud, a adăugat el. Ne putem aștepta la probleme semnificative pentru agricultură și pentru localnicii care trăiesc din ea. Drenarea rezervorului ar putea avea, de asemenea, un impact dramatic asupra Peninsulei Crimeea, care se bazează pe apa din Ucraina continentală; una dintre primele acțiuni de invadare a trupelor ruse anul trecut a fost redeschiderea unui canal de apă legat de lacul de acumulare care fusese închis de Ucraina după anexarea din 2014. Iiulia Markhel, coordonatorul Let’s Do It Ukraine SOS, cel mai mare ONG de mediu din țară, a numit barajul spart o «catastrofă». Animalele, speciile, vor fi distruse, a spus ea. Va schimba clima întregii regiuni. Terenurile agricole ucrainene au fost probabil distruse. Zona va fi inundată. Locurile pe care le va părăsi apa se vor transforma în deșerturi; locurile în care va sta apa vor deveni mlaștini”.
Impactul asupra Crimeii este unul evident, și mi-am reamintit și eu că acest baraj fusese ocupat primul, fiindcă rușii trebuiau să redeschidă canalul ce transporta apa spre peninsula ocupată încă din 2014.
O altă consecință a distrugerii barajului ar putea fi scăderea cantității de apă din rezervorul care era folosit pentru răcirea reactoarelor de la centrala atomică de la Zaporojie. „Centrala se bazează pe apa rezervorului pentru a răci cele șase reactoare ale sale, dar acestea sînt acum în așa-numita oprire la rece, iar piscina de răcire a centralei este plină, așa că are nevoie doar de «cîțiva litri pe secundă», a declarat pentru «Politico», Leon Cizelj, președintele Societății Nucleare europene. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a spus că la centrală există suficientă apă de răcire pentru a rezista aproximativ șase luni. «Facilitatea are opțiuni de rezervă disponibile și nu există nici un risc pe termen scurt pentru siguranța și securitatea nucleară», a declarat directorul general, Rafael Mariano Grossi”.
Ce ar fi cîștigat ucrainenii din distrugerea barajului? Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că prejudiciul a fost „un sabotaj deliberat al părții ucrainene, parțial pentru a priva Crimeea de apă. Aparent, acest sabotaj este legat de faptul că forțele armate ucrainene, care au început ofensiva în urmă cu două zile, nu își ating obiectivele acum”, a spus Peskov marți, în timpul conferinței sale zilnice cu reporterii, citat fiind de Washington Post. Deci, forțele de securitate ruse sînt așa de incompetente că au permis ucrainenilor să pătrundă în inima barajului și să-l arunce în aer? Pe de altă parte, ucrainenii sînt chiar așa de prostănaci încît și-au sabotat singuri ofensiva inundînd zona prin care intenționau să străpungă apărarea inamicului spre a ajunge în Crimeea?
Deocamdată se pare că rușii „s-au băgat singuri la apă” fiindcă cea mai mare parte a regiunilor inundate se află în zona lor, iar lipsa apei afectează agricultura, centrala atomică menționată mai sus cît și aprovizionarea cu apă a Crimeii. Spun „se pare” fiindcă, așa cum ziceam la un moment dat, sînt momente în care cea mai imposibilă teorie este cea adevărată. Așadar, ce ar cîștiga rușii din tot acest dezastru? Hai să vedem.
Andrii Pidlisnyi, un căpitan al forțelor armate ale Ucrainei cu sediul acum în sud, citat de același Washington Post, i-a acuzat pe ruși că „încearcă să distrugă poziții pe care ucrainenii le-ar putea folosi drept trambulină pentru atac. Inundînd zona, rușii ar putea împiedica ucrainenii să se deplaseze spre sud pe uscat de-a lungul malului de est al Niprului, în încercarea de a-i alunga pe ruși din părțile din Herson pe care le controlează”. Wall Street Journal face, de asemenea, referire la acest eveniment important al războiului din Ucraina, citînd surse diverse care vorbesc despre efectele favorabile rușilor. Citez în continuare: „«Considerînd toate lucrurile, trebuie să presupunem în mod natural că aceasta a fost o agresiune comisă de partea rusă pentru a opri ofensiva Ucrainei care vizează eliberarea propriului pămînt», a declarat cancelarul german Olaf Scholz într-un interviu televizat, adăugînd că se temea de mult că acest baraj va fi atacat. Distrugerea barajului ar putea oferi timp Rusiei să-și reconfigureze apărarea, privînd în același timp Ucraina de unele opțiuni pentru contraofensiva preconizată. Trecerea vastului rîu Nipru de-a lungul acelei porțiuni a frontului va deveni acum imposibilă, a spus Nico Lange, un fost oficial al Ministerului German al Apărării. Rusia ar putea acum redistribui resurse din sud-vest pentru a consolida alte secțiuni ale frontului, a spus Lange, acum membru al Conferinței de Securitate de la München, un forum global de securitate. Kievul a ținut secret locul în care se va concentra contraofensiva, dar experții militari au spus de multă vreme că unul dintre obiectivele sale principale ar putea fi distrugerea podului construit între Rusia și Peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014. Regiunea inundată ar fi fost o cale pentru a face acest lucru. Cu toate acestea, analiștii militari au văzut atacul ucrainean peste rîu ca o opțiune improbabilă, avînd în vedere dificultatea și costul probabil al unei astfel de operațiuni, precum și lipsa capacităților amfibii a Ucrainei”.
Ar fi putut rușii să-și inunde zonele controlate tot de ei și să priveze Crimeea de apă doar ca să oprească ofensiva inamicului? De ce, nu erau oare capabili să o oprească militar? Tot ce-i posibil. Sigur e că au creat probleme forțelor inamice care ar vrea să treacă rîul, iar în ceea ce privește aprovizionarea cu apă a peninsulei e posibil să găsească alte căi, cum ar fi forarea puțurilor și construirea de uzine de desalinizare a apei mării, mai ales că aceste soluții erau vehiculate de dinainte de război.
Este posibil ca cel puțin o parte să spună adevărul, dar în mijlocul unei zone de război există puține perspective pentru o investigație criminalistică independentă asupra distrugerii barajului, care a inundat o zonă largă în aval, astfel încît ne rămîne doar să deducem din evoluția evenimentelor viitoare căreia din părți i-ar fi folosit mai mult distrugerea barajului.
NICU MARIUS MARIN,
antreprenor HORECA