Dificultăți de respirație, respirații scurte și sacadate – acestea sînt cele mai cunoscute simptome ale astmului bronșic. O inflamație cronică a căilor respiratorii duce la o sensibilizare extremă a sistemului imunitar și la îngustarea căilor respiratorii. Aproximativ 235 de milioane de oameni suferă de astm în întreaga lume, iar peste jumătate sînt femei.
Astmul poate fi alergic sau nealergic, primul fiind cel mai răspîndit în rîndul copiilor. Locuințele în care se fumează reprezintă un mediu nociv pentru copiii asmatici, iar în cazul oamenilor care suferă de neurodermită se dezvoltă, în timp și astmul bronșic.
Astmul alergic este provocat de diferiți alergeni, iar cu cît predispoziția genetică este mai mare, cu atît mai repede se manifestă astmul alergic. Cel nealergic, în schimb, este cauzat de o infectare a căilor respiratorii ca urmare a abuzului de medicamente, a noxelor iritative toxice, a muncii fizice, a fumatului excesiv etc.
Un rol decisiv în declanșarea astmului îl are inflamarea bronhiilor, alături de diverși alergeni care pot declanșa inflamarea mucozităților bronhiale; de asemenea, activitatea bronhială exagerată, o curățire superficială a bronhiilor pot îngusta lumenul căilor respiratorii, care duce mai departe la blocarea capacității de curățire a plămînilor.
Principalele simptome care atestă instalarea astmului sînt imposibilitatea acută de a respira, șuierături, tuse, dificultăți în vorbire, stări de vomă – toate pot provoca atacuri de panică, stări de frică.
Diagnosticarea astmului se face prin spirometrie, ana­liză care indică volumul inspirației și al expirației. Plămînii sînt ca două clopote, care trebuie să oscileze în permanență. În timpul pandemiei, cea mai mare parte a celor infectați a întîmpinat probleme destul de grave cu plămînii.
În timpul examenului radiologic pot fi identificate simptomele tipice ale astmului, dar și o iradiere a plămînilor și silueta inimii, o diafragmă coborîtă. În general, în medicina clasică investigațiile stabilesc tipul de astm. După diagnosticare este recomandată administrarea unor substanțe care se inhalează; dacă vorbim despre astmul alergic, este foarte important ca pacientul să nu aibă alergie la una dintre substanțele pe care le conține medicamentul. Copiiilor care suferă de astm alergic le sînt recomandate, de obicei, corticosteroide.
Este indicat ca medicina clasică să fie îmbinată cu medicina energo-informațională care, prin metode blînde, fără durere și fără efecte secundare, poate trata pacienții pînă la renunțarea la medicamentația de sinteză.
Corpul uman este format din energie comasată, deci și plămînii sînt tot energie. Astăzi, datorită aparatelor performante, sîntem în măsură să cuantificăm energia, respectiv să analizăm echilibrul plămînilor.
Terapiile se axeaxă în mod deosebit pe metabolismul plămînilor, dar și pe imunitate. Fiecare organ are imunitatea proprie care, în cazul îmbolnăvirilor, se rupe de imunitatea generală a corpului. Organul devine autoimun și trebuie să își regleze singur funcționalitatea.
Medicina energo-informațională se adresează atît copiilor cît și adulților indiferent de vîrstă. Terapiile pot ajuta eficient corpul să se repună în balanța energetică din care este ieșit.
 FLORICA MUNTEANU,
specialist în medicina energo-informațională, membru al Societății naturiștilor din Germania, membră B.I.T. (Biorezonanz International Therapie), Psiholog