Eco-revoluție (2)
Minerii singuri au învățat de mult să extragă beneficii duble din computerele lor, primind nu numai recompense pentru minerit, ci și energie gratuită. Minerii fac cazane electrice, al căror element de încălzire sînt dispozitive pentru extragerea criptomonedelor – ASIC-uri. Minerii răcesc mașinile cu lichid de imersie și elimină căldura din ele, direcționînd-o către încălzirea locuinței, încălzirea apei, încălzirea prin pardoseală și alte scopuri. Toată electricitatea utilizată în minerit poate fi convertită în căldură într-un raport de 1:1. Conform site-ului BiXBiT, șase Bitmain Antminer S17 ASIC care funcționează la capacitate maximă consumă aproximativ 18 kilowați-oră. Prin transformarea acestei energii în căldură este posibilă încălzirea unui spațiu de locuit de 150-180 de metri pătrați.
Caravana pleacă
Analiștii de la revista de știință populară Harvard Business Review consideră că amploarea reală a impactului negativ al pieței criptografice asupra mediului este mult mai puțin alarmantă decît se crede în general. Fondatorul BitCluster Vitaly Borshchenko împărtășește acest punct de vedere – în opinia sa, situația nu este absolut critică la scară globală și în comparație cu alte industrii. În plus, daunele aduse mediului cauzate de industrie ar putea fi reduse semnificativ după migrarea masivă a minerilor din China. De asemenea, este important de reținut că cantitatea de emisii nocive este determinată de tipul de energie utilizată, nu de cantitate. O unitate de hidroenergie va avea un impact mult mai mic asupra mediului decît aceeași unitate de energie pe bază de cărbune.
În realitate, finanțarea tradițională se dovedește a fi mult mai dăunătoare planetei decît industria în curs de dezvoltare a criptomonedei. Expertul în minerit Hass McCook estimează că mineritul bitcoin reprezintă mai puțin de 5% din emisiile de carbon ale sectorului financiar global. Specialiștii ARK Invest sînt încrezători că ponderea mineritului este și mai mică – conform datelor lor, sistemele bancare tradiționale produc 1,37 mii megatone de carbon pe an, exploatarea aurului – 144 megatone, iar rețeaua bitcoin – 61 megatone. Se dovedește că emisiile de Bitcoin sînt de 5% în raport cu volumul de poluare doar în industria bancară, iar la scară globală, daunele din rețeaua sa sînt destul de nesemnificative.
În ceea ce privește condamnarea publică, declarațiile multor politicieni pe tema criptomonedelor sînt mai degrabă populiste, spune Evgeny Shatov, partener la Capital Lab. În opinia sa, critica la adresa mineritului este o încercare de a cîștiga voturi vorbind despre un subiect fierbinte. Miliardarul Elon Musk speculează și cu privire la popularitatea banilor digitali. Unii experți sînt convinși că interzicerea de a vinde Tesla pentru bitcoin seamănă mai mult cu a juca cu piața criptomonedei decît o luptă sinceră pentru viitorul planetei, deoarece declarația sa a prăbușit cursul valutar cu 17%. În decembrie 2020, Tesla a cumpărat bitcoini pentru 1,5 miliarde de dolari, apoi a vîndut monedele profitabil, cîștigînd aproximativ 100 de milioane de dolari. Mai mult, cu trei zile înainte de oprirea vînzărilor de vehicule electrice pentru bitcoin, corporația spațială Mask SpaceX a anunțat că va accepta o altă criptomonedă, Dogecoin, drept plată pentru lansarea unui satelit pe Lună.
Ieșirea din zona de confort
În realitate, minerii sînt responsabili pentru amprenta lor de carbon. Minerii de criptomonede chiar și-au semnat propriul acord climatic –  Crypto Climate Accord, similar cu Acordul de la Paris al ONU. Toate părțile la acord sînt participanți la piața criptomonedelor și se angajează public să reducă emisiile nocive din consumul de energie electrică necesară pentru producerea monedelor și întreținerea rețelei pînă în 2030. Acordul a fost deja semnat de peste 200 de companii și persoane din întreaga lume.
Mineritul provoacă unele daune mediului, ca orice altă industrie volatilă. Cu toate acestea, istoria industriei are puțin peste 10 ani și beneficiile sale pentru lumea financiară nu sînt înțelese de toată lumea – încă nu își apără dreptul de a exista. Comunitatea cripto nu trebuie doar să recunoască, ci și să-și rezolve eficient „problemele climatice”, deoarece mulți critici se întreabă dacă banii digitali sînt demni de o cantitate atît de mare de energie electrică valoroasă. ,,Dacă reprezentanții kriptorynka de bună-credință vor lucra la reducerea amprentei de carbon, ei vor putea demonstra că valoarea socială a banilor digitali merită resursele necesare pentru a le sprijini” – spun jurnaliștii Harvard Business Review. Mulți producători de bani digitali au demonstrat deja o abordare conștientă a schimbărilor climatice, dar industria are nevoie de soluții radicale noi pentru a crește în fața unui dezastru iminent.
Sfîrșit

Vicepreședintele SUA amenință Rusia cu cele
mai severe sancțiuni în chestiunea Ucrainei


Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a amenințat Rusia cu „cele mai puternice” sancțiuni din cauza situației din Ucraina, raportează RIA Novosti. Într-un interviu acordat televiziunii CBS, răspunzînd la întrebarea dacă va exista un „război fierbinte în Europa” în următoarele cîteva săptămîni, Harris a spus că Washingtonul informează Rusia că nu ar trebui să încalce suveranitatea Ucrainei. ,,Vorbim direct cu Rusia. Este foarte clar că Rusia nu ar trebui să încalce suveranitatea Ucrainei, că îi apărăm integritatea teritorială”, a declarat Kamala Harris. În același timp, Harris a subliniat că Statele Unite își coordonează poziția cu aliații săi.
Impactul asupra Moscovei
În plus față de Harris, fostul reprezentant special al Departamentului de Stat al Ucrainei, Kurt Volker, a declarat că Statele Unite și țările occidentale ar trebui să impună imediat noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a o forța să renunțe la „cererile sale exagerate” și să facă concesii. Politicianul a amintit că Washingtonul și aliații săi au impus restricții Moscovei doar după ce a făcut „ceva rău”, dar această tendință ar trebui să se schimbe. ,,Occidentul ar trebui să impună noi sancțiuni chiar acum și să fie de acord să le ridice numai dacă Rusia refuză escaladarea militară”, a declarat Kurt Walker, fost reprezentant special al Departamentului de Stat pentru Ucraina. Diplomatul american crede că acest lucru va ajuta la prevenirea „agresiunii” în Ucraina. Cu toate acestea, el nu a precizat care ar putea fi amenințările la adresa Kievului.
Poziția Uniunii Europene
Pe 17 decembrie, liderii a 27 de țări ale Uniunii Europene au decis în unanimitate extinderea sancțiunilor economice împotriva Rusiei. Șeful Consiliului UE, Charles Michel, a spus că Kremlinul se va confrunta cu consecințe grave dacă Moscova „implică acțiuni militare în continuare împotriva Ucrainei”. În plus, UE a cerut părții ruse să înceapă implementarea acordurilor de la Minsk. Sancțiunile individuale împotriva cetățenilor ucraineni și ruși sub acuzația de subminare a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei sînt prelungite în mod regulat de UE pentru șase luni, începînd cu martie 2014.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat opinia că sancțiunile „cu consecințe majore” ar putea obliga Moscova să respecte Uniunea Europeană în ceea ce privește situația din jurul Ucrainei, în condițiile în care partea rusă dorește să conducă un dialog cu Statele Unite.
Cine a fost împotriva sancțiunilor?
În același timp, mai multe țări ale Uniunii
Europene s-au opus inițial introducerii de noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza presupusei viitoare escalade militare în Ucraina. Acest lucru a fost raportat de RIA Novosti cu referire la agenția Bloomberg.
În special, potrivit agenției, Franța și Germania nu au susținut planurile de introducere a unor noi restricții anti-ruse. Parisul și Berlinul au preferat negocierile cu Moscova. Germania este interesată de reducerea tensiunilor din regiune. În plus, autoritățile germane vizează reactivarea cît mai curînd posibil a formatului Normandia. ,,Berlinul se îndoiește mai mult decît Washington că Rusia vrea cu adevărat să atace Ucraina”, a declarant o sursă din guvernul german.
Unul dintre membrii guvernului german a declarat că consilierul pentru politică externă al cancelarului german Olaf Scholz, Jens Pletner, și șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse Dmitri Kozak au convenit deja să țină o întîlnire în ianuarie 2022. Se plănuiește să se discute modalități de dezescaladare.
„Rusia nu a atacat niciodată prima”
Pe 25 decembrie, informații despre un posibil atac rusesc asupra Ucrainei și altor țări au fost comentate de secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov. Politicianul a numit astfel de acuzații goale și nefondate în escaladarea tensiunii.
În ciuda acestui fapt, există probabilitatea unor provocări care să justifice astfel de declarații, a spus purtătorul de cuvînt. El a avertizat că încercările de a rezolva criza ucraineană prin forță vor avea cele mai grave consecințe. Potrivit acestuia, Moscova depune toate eforturile pentru a rezolva conflictul din Donbass și rămîne angajată în formatul Normandiei și acordurile de la Minsk.
Pagină realizată de N.K.