Se apropie cu pași repezi 15 mai, o zi care, probabil, va fi marcată cu cruce roșie în calendar, mai ales dacă se deschid și ușile bisericilor. Din nefericire a trebuit să îi urmăresc pe Ludovic și Iohannis, pe Vela și Arafat, acești adevărați Lolek, Bolek, Tom și Jerry ai realității virtuale și foarte puțin reale din România.

Ce anunțuri au făcut băieții ăștia în ultimele săptămîni? Să facem o selecție:

1. Amînarea ratelor la bănci, pentru o perioadă de pînă la 9 luni. În realitate, nu prea se întîmplă asta, foarte puțini fiind cei care se bucură de această facilitate, și asta datorită unor bănci ceva mai rezonabile, care fac acest demers mai mult pentru imagine și mai puțin pentru binele românilor. Cunosc foarte mulți oameni care nu au reușit să obțină amînarea ratelor. Dimpotrivă, primesc telefoane zilnic fie de la bănci, fie de la firmele de recuperare, inclusiv cei care, efectiv, după 1 martie, nu au mai avut cum să plătească. Deci, una se spune la TV, alta este realitatea.

2. Amînarea ratelor la leasing și a chiriilor. Dintr-un studiu sumar pe care l-am efectuat în această zonă, am aflat că ce ni se spune nu coincide cu ce se întîmplă de fapt.

Firmele de leasing își văd de treabă ca și pînă acum, își executa clienții cu Bilete la ordin în bănci, îi urmăresc, îi terorizează cu telefoane. Chiar aș vrea să văd cazuri în care firmele care și-au încetat temporar activitatea din pricina crizei cauzate de răspîndirea noului coronavirus au fost abordate amabil de companiile de leasing. Din păcate, nimeni nu dorește să cadă la pace, toți intră la rupere pentru bani. Orban spune miciuni, realitatea este, de departe, alta. Amînarea chiriilor este doar un proiect de lege, nici un angajat de la Administrațiile Financiare pe unde am fost și am întrebat neștiind mai nimic.

3. Lansarea site-ului IMM Invest, menit să ajute companiile prin garantarea de către stat a unor credite la bănci. Realitatea este mai dură decît vă imaginați. Din discuții pe care le-am purtat cu reprezentanți ai mai multor bănci, am aflat că Guvernul nu face nimic altceva decît să mai pună o piatră de PR la temelia credulității proștilor. Este adevărat faptul că acele credite sînt garantate de stat, dar acestea se acordă la fel cum se acordau și înainte de criza cauzată de răspîndirea noului coronavirus. Surse anonime din interiorul băncilor mi-au declarat următoarele: ,,Pe cei pe care îi puteam credita acum un an, îi putem ajuta și acum”. BNR-ul spune că fiecare bancă își impune propriile reguli, adică cele care se ghidează după faptul că economia bubuie, firmele merg, toți patronii si firmele lor fiind ,,fete mari”, numai bune de… creditat. Păi, să mă iertați, măi BNR, măi guvernanți, măi băieți de bine, nu ați făcut nimic. Ca să citez o altă sursă bancară, ,,noi nu îi putem ajuta pe cei în nevoie, regulile noastre nu permit acest lucru, și nici o altă bancă nu văd cum o va face”. De ce? Pentru că băncile, chiar dacă oferă creditele garantate de stat, dau din bani lor, și nu își permit să iasă din anumite tipare impuse de BNR, pentru că pot intra în belele. Cu alte cuvinte, așa-zisul ajutor de la stat pentru firme este un mare rahat. Mare și foarte urît mirositor.

Există deja un fel de clasament al intangibilității băncilor, surse anonime declarînd că BCR și BRD sînt, de departe, cele mai refractare în a oferi credite, și că majoritatea dosarelor ajunse la ei au fost respinse din start. Cea mai solicitată bancă în ceea ce privește numărul de dosare este Banca Transilvania, care deja triază solicitările după criteriile interne. Cei mai favorizați sînt cei care au deja credite în derulare la BT, și sînt deja ,,fete mari”. Urmează alt gen de ,,fată mare”, și anume firmele care au cont deschis la această bancă, și abia pe urmă, dacă mai e loc, poate că vor mai accepta vreun dosar. Unele bănci, cum e cazul First Bank, nu acordă credit decît dacă firmele au o vechime mai mare de 3 ani. Prin urmare, dacă ai ,,bafta” să ai o afacere deschisă în ultimul an, în care ai investit poate toate economiile tale, nu ai nici un fel de șansă să treci Coviduʼ. Mai sînt și alte bănci care, prin aplicarea unor reguli stricte firmelor aflate la ananghie, ca pentru o economie sănătoasă, recunosc că, practic, prin lansarea acelui site, Guvernul nu a făcut nimic benefic pentru economie, ci doar a aruncat o fumigenă în ochii proștilor. Sînt sigur că de acel ajutor va beneficia doar cine trebuie să o facă, foarte, foarte puțini dintre cei afectați real de criză. Dar, așa înțeleg să ajute Mugur Isărescu, acest bătrînel capsoman, care nu a făcut nimic altceva decît să întrețină sărăcia, precum și guvernanții ticăloși, care nu fac decît să execute ce li se ordonă din afară. Eu sînt convins că în acordarea acestui ajutor de la stat vor avea mare succes firmele cu capital străin, nu cele românești. Ar fi foarte bine venită o analiză independentă pe această temă.

Ei bine, ce se ascunde în spatele acestor decizii ,,liberale”? BNR a arătat că, prin politica adoptată față de băncile străine din România, nu a făcut altceva decît să lupte pentru sărăcirea românilor. Nu am descoperit eu asta, există materiale și studii care au ajuns la această concluzie cu mult înainte de declanșarea pandemiei. Băncile nu au interes să sprijine capitalul și firmele românești, așa cum au și demostrat, ele avînd rolul de a vîna clienți pentru credite sigure, de a atrage depozite de la banii românilor și de a asigura finanțare pentru firmele foarte puternice. 

Sub umbrela Covid asistăm, de fapt, la preluarea a ceea ce a mai rămas românesc în economie, la exterminarea unor companii românești, la direcționarea capitalului spre alte zone. Chiar dacă banii acordați sînt ai băncilor, în cazul în care creditul nu este achitat, ele își pot recupera banii, iar statul se îndreaptă împotriva celui căzut. Aici intervine un alt scenariu, pe care l-am aflat de la angajați ai ANAF, care încă au curaj să vorbească: după 1 august, controalele vor fi dure la companiile românești care au reușit pînă la acea dată să ia credit, și care, evident, nu au acoperire politică puternică. Eu am convingerea că, în acest moment, pe culoarele ascunse ale politicii, la mese de taină, cu sau fără măști, au loc întîlniri între politicieni, asistenții acestora și oamenii de afaceri din PNL care nu se mai satură de atîta bunăstare. Sînt convins că ei își doresc urgentarea acestui proces, pentru că se pare că lor le priește. Și, se pare că nu doar firmele PNL sînt implicate, ci și cele ale PSD, pentru că Ciolacu se ia de mînă cu Orban în acest circ, manevrați amîndoi de fire invizibile ale Serviciilor care, și ele la rîndul lor, sînt conduse prin ordine directe din alte țări.

Asta este realitatea, nu o putem schimba. Cine cîștigă din asta? Firmele de casă ale politicienilor, firmele străine, mai ales cele nemțești și franțuzești – majoritatea supermaketurilor din România sînt nemțești, franțuzești sau poloneze. Băncile cîștigă la greu, pentru că orice ai face, ele își recuperează creditele acordate, dobînda este plătită de stat, deci cad în picioare. Lumea se îndatorează maxim, așa că dictatura financiară o să fie și mai oribilă în viitor. Vom vedea că unele industrii căzute acum vor fi vîndute iefin către cei care au bani și vin de departe, așa cum alte afaceri vor claca și nu se vor mai ridica niciodată. Lumea va fi din ce în ce mai derutată, mai ales aceia care vor vrea să lucreze și nu vor avea unde. Pentru că vor exista, chiar dacă nu vor fi promovați la TV și nu le vom ști durerea.

Guvernul își permite să facă astfel de măgării, și asta pentru că se pare că nu are critici. Cățelul de pază al democrației a murit odată cu demnitatea României. Cu toate acestea însă, lumea îi va vota în continuare, fie că pe acești nenorociți scrie PNL sau PSD. Cei care se plîng acum nu merită sub nici o formă să fie compătimiți.

Sistemul bancar merge implacabil mai departe, suge și îndatorează tot ce funcționează – persoane fizice sau juridice. De ce credeți că vor să elimine banii cash din circuit? Pentru că, dacă toți banii sînt la ei, voi nu veți mai mișca în front, nu veți avea ce face. În loc de ghișee veți avea un bancomat, în loc de oameni vor fi doar roboți. Și cînd știi că ai bani, dar sistemul cade, să vezi cum e să mori de foame și să nu ai unde să mergi să rezolvi. De curînd, am avut o experiență extrem de neplăcută cu cea mai dezumanizată bancă de pe piața românească, ING. Din cauza sistemului care a dat o eroare, nu am avut acces la banii din cont mai multe zile. Am vorbit cu roboți umani și mai puțini umani din call-center și în afară de întrebări stupide și răspunsuri idioate, nu am avut ce să rezolv. După mai multe zile, după ce am decis să închid contul și să solicit virarea banilor în altă bancă, am reușit să am acces la sumă. Stiți ce frustrant este să nu ai bani în buzunar, cardul să fie mort și, în loc de un om, la bancă să te întîmpine un aparat? Un robot? Nu vă doresc să aflați, dar mi-e teamă că ăsta e viitorul. Eliminarea banilor din sistem, a cashului, va transforma lumea într-o imensă închisoare. Nici măcar de justiție nu va mai fi nevoie, e suficient ca banca să îți blocheze cardul și ești terminat. Și nu doar că ți-l blochează, dar vor să știe ce faci, unde te deplasezi, ce mănînci zilnic. Practic, sistemul financiar dorește să acapareze totul. Și, chiar dacă acum mai vedem pe la bănci cîte o figură tristă sau plictisită, o să vedem cum vom strîmba din nas în fața unui bancomat defect.

De ce vorbim despre acest viitor ipotetic, de ce încerc eu acum să vă expun un fapt din viața mea? Pentru că ce am pățit eu vor mai păți și alții, pentru că ce fac băncile acum este un alt pas în vederea preluării totale a controlului. Politicienii nu contează, nu ei fac jocurile. Nu îi mai înjurați pe Orban, Ponta, Iohannis sau pe neajutorata aia de Dăncilă, ei sînt praf în ochii proștilor. Cei care conduc sînt cei care stăpînesc banii. Cei care au citit cartea sau au văzut filmul ,,Dune”, știți că cei care aveau controlul asupra mirodeniei erau, de fapt, stăpînii. Nu erau nici împăratul, și nici măcar acei semizei care pliau universul fără să se deplaseze. Așa e și acum – banul este centrul universului, așa numitul sistem financiar care controlează totul, inclusiv pe securiștii care muncesc din greu să ne mai sărăcească, să mai trădeze, să ne mai facă un pocinog social.

Să privim puțin în urmă. Pînă în 2004, de bine, de rău, economia României începea să crească, după derapajul maxim de la finalul anilor ʼ90. Băsescu începuse să distrugă chioșcarii din București pentru a pregăti terenul supermarketurilor străine care ne-au inundat curînd după aceea. Plecînd de la Primărie, a urcat dealul Cotrocenilor, de unde a declarat România cel mai mare dușman al lui. Distrugerea capitalului românesc a început în mod accelerat atunci. Un prim pas a fost distrugerea micilor întreprinzători. Sistemul bancar a dat bani tuturor, apoi, din cauza crizei, totul s-a prăbușit. Multe IMM-uri au dispărut. Economia și-a revenit cu greu, dar cei care căzuseră au fost practic excluși din sistem. De ce? Simplu. Cînd o firmă cade, în momentul în care înregistrează întîrzieri la plata ratelor este introdusă automat într-o bază de date complexă, fie că vorbim de C.R.C., B.I.C., C.R.B. etc. În momentul în care acea firmă iese din pumnii crizei și solicită băncii capital de lucru, este refuzată pentru că figurează pe veci în acea bază de date. Sute de întreprinzători au dispărut la criza din 2008 - 2009, pentru că afacerile lor s-au dus de rîpă, iar băncile nu i-au iertat, cu toate că vina principală a crizei a fost chiar a băncilor. Îmi amintesc că în acea perioadă reprezentanții băncilor spuneau că BNR va șterge cazierele bancare ale celor afectați de criză. Evident, acest lucru nu s-a întîmplat. 

Primul pas în procesul de distrugere a capitalului românesc a fost făcut în 2003, și a continuat pînă la finalul deceniului, de fapt pînă 2012. Sistemul bancar străin, care era și este încă stăpîn pe meleagurile acestea, avea o problemă cu marii industriași români, care au depășit criza tocmai pentru că aveau în spate resurse puternice. Ei bine, cu ei lururile au stat altfel, fiind reduși la tăcere de lupta anticorupție. În aceste zile, firmele românești mari sînt puține la număr, cele care au mai rămas fiind de fapt extensii ale Serviciilor Secrete, societăți care asigură bani la bugetul SRI, SIE, DIPI, DIA etc. Practic, nu vorbim despre societăți românești, ci doar despre departamente protejate ale securiștilor.

În prezent trăim o dramă la fel de mare. Poate mai mare. Piața a căzut, firmele au căzut. Imediat, băncile au început să îi pună pe români pe listele negre. Credeți că BNR, sau oricare alt organ financiar, va lua măsuri pentru a elimina bubele celor care acum au căzut? Nu! Dar cei care au căzut în picioare vor fi la fel de măreți, mult mai bogați și vor prelua tot ce a căzut și era benefic.

Problema este că nu există în Parlamentul României un băiat care să inițieze un proiect de lege prin care toți cei care au fost afectați de criză să poată accesa credite pe mai departe, iar prezența lor în ,,pușcăriile” B.I.C., C.R.C., C.R.B. să fie eliminată. Doar așa acei oameni dinamici, care au avut curajul să fie întreprinzători în această țară nebună, pot reface, încet, încet, capitalul național. Băncile, majoritatea străine, nu sînt foarte interesate ca acest lucru să se întîmple, iar senatorul Zamfir nu are nici o idee că legile lui, menite a proteja niște oameni necăjiți, nu prea au succes.

Lucrurile nu sînt deloc ok pentru români. Și asta nu pentru că trădarea celor care ne conduc nu ar fi evidentă, ci pentru că românii au renunțat să mai lupte pentru ei, pentru prezentul și viitorul lor. Asta este, de fapt, adevărata tragedie a României, nu coronavirusul, și nici vreo altă gripă. Marea noastră piedică este frica de a ieși din zona de confort, de a ieși de pe Facebook sau de pe alte rețele de socializare. Atunci cînd o vom face, vom constata că, de fapt, sîntem doar niște morți vii, pentru că trăitul în genunchi nu este nici pe departe ceva onorabil pentru nimeni.

TANO