America lui Trump
  • 20-11-2023
  • 0 Comentarii
  • 117
  • 1

* În ultimele două săptămîni, jurnaliștii americani au publicat cîteva investigații în care persoane din anturajul fostului președinte Donald Trump vorbesc despre un atac fără precedent la adresa instituțiilor federale, declanșat imediat după alegeri, în cazul în care acesta va cîștiga scrutinul. Într-o amplă investigație publicată de cotidianul american New York Times e descris planul elaborat prin care Donald Trump vrea să reconstruiască întreaga arhitectură de putere din SUA într-un timp record după cîștigarea alegerilor. Într-un raport publicat de Axios, un site de analize politice și economice, se arată că persoane desemnate de Trump creează o bază de 50.000 de persoane verificate, care în cazul întoarcerii sale la Casa Albă vor ocupa rapid poziții în instituțiile și agențiile guvernamentale. O victorie în alegerile de anul viitor i-ar oferi posibilitatea, prin autoritatea funcției prezidențiale, să suspende procesele și să se auto-grațieze, în caz că e condamnat în vreunul dintre ele. În acest moment se observă un intens „efort în rîndul celor care fac parte din cercul său de apropiați pentru a se pregăti să preia controlul guvernului într-un mod nemaiîntîlnit în istoria prezidențială modernă”, au consemnat jurnaliștii cotidianului american. Donald Trump și aliații săi au început să conceapă planuri specifice de folosire a guvernului federal pentru a-i pedepsi pe critici și pe adversari în cazul în care va cîștiga un al doilea mandat, se arată într-o altă investigație, publicată de Washington Post în data de 6 noiembrie. „Fostul președinte a făcut o listă de persoane pe care vrea să le investigheze sau să le urmărească în justiție, iar asociații săi elaborează strategii pentru a invoca, eventual, Legea insurecției încă din prima zi din cel de-al doilea mandat, pentru a-i permite lui Trump să scoată armata din cazărmi împotriva demonstrațiilor civile”, relatează cotidianul american. Ceea ce se va întîmpla în SUA, anul viitor, va influența întreaga lume. * Nava spațială fără echipaj a SpaceX, dezvoltată pentru a transporta astronauți pe Lună și nu numai, se presupune că a eșuat în spațiu la cîteva minute după decolare, sîmbătă în timpul celui de-al doilea test, după ce prima sa încercare s-a încheiat cu o explozie, scrie Reuters. Racheta în două trepte a plecat de la locul de lansare Starbase al companiei lui Elon Musk, aflat lîngă Boca Chica, în Texas, ridicînd nava spațială Starship la aproximativ 90 km deasupra solului într-un zbor planificat de 90 de minute în spațiu. Dar amplificatorul de la prima treaptă Super Heavy al rachetei, deși părea să realizeze o manevră crucială de a se separa de corpul principal al navei, a explodat deasupra Golfului Mexic la scurt timp după ce s-a detașat. Lansarea a fost a doua încercare Starship de a zbura pe racheta super grea. O încercare similară a avut loc în aprilie și s-a încheiat cu eșec exploziv la aproximativ patru minute după decolare. Administrația Federală a Aviației din SUA, care supraveghează site-urile comerciale de lansare, a confirmat că a avut loc un accident care „a dus la pierderea vehiculului”, adăugînd că nu au fost raportate răni sau daune materiale. * Într-un moment în care situația pe front e dificilă atît pentru Ucraina, cît și pentru Rusia, blocajul fiind unul masiv, generalul-locotenent american (r.) Ben Hodges, fost comandant al trupelor terestre americane staţionate în Europa, a analizat pentru DefenseRomania scenariul sumbru al unei victorii ruse în Ucraina. Acesta a subliniat că Aliații nu au făcut tot ce trebuie pentru a ajuta Ucraina să aibă mai mult succes. În ciuda acestui lucru, cu o forță imensă aruncată în luptă și cu pierderi majore, într-un război care a început acum 9 ani în 2014, nu în februarie 2022, Federația Rusă nu controlează mai mult de 19% din teritoriul ucrainean. Obiectivul Rusiei în Ucraina rămîne ocuparea întregii zone de nord a Mării Negre, ruperea accesului Ucrainei la mare și implicit ajungerea la Odesa și la Gurile Dunării. Un scenariu cît se poate de sumbru pentru România, care s-ar trezi cu Rusia la granițele ei. În acest sens experții atrag atenția că acțiunile de hărțuire a României de către Rusia se vor intensifica, prezența forțelor ruse în imediata zonă economică exclusivă a României în Marea Neagră fiind cel puțin o provocare strategică. „Cel mai mare pericol pentru România este că Rusia va simți că poate face orice în Marea Neagră. Pentru că vor fi demonstrat că Occidentul nu a avut voința de a ajuta Ucraina să învingă Rusia. Se vor simți total liberi să facă ceea ce vor în Marea Neagră. Și vor pune mai multă presiune asupra Turciei. Și cred că vom avea atunci o problemă reală. Poate cea mai mare problemă va fi că oamenii din România și din alte țări din Europa de Est își vor fi pierdut încrederea în SUA și în NATO. Vor crede că poate nu sîntem angajați și dispuși să stăm cu adevărat aici și să ajutăm”, a precizat Ben Hodges. * Criza majoră din Orientul Mijlociu cauzată de atacurile barbare ale grupării teroriste Hamas asupra cetățenilor israelieni, soldate cu uciderea cu bestialitate a 1.400 de copii, femei și bătrîni, pune într-o postură dificilă Partidul Democrat al președintelui Joe Biden, exact cu un an înainte de alegerile cruciale din noiembrie 2024. Ultimele 30 de zile ale crizei din Orient au reconfirmat poziția de lider în regiune pentru SUA, dar și incapacitatea altor actori mondiali de a juca un rol arbitrar, în ciuda ambițiilor tot mai mari pe care China le are în acest sens, tot mai prezentă în Orientul Mijlociu. În 2024 toate datele arată că vom avea o nouă confruntare între democratul Joe Biden și republicanul Donald Trump, fostul președinte Trump avînd un avans mai mult decît confortabil în cursa alegerilor primare din cadrul Partidului Republican. Trump pleacă cu un handicap major, insurecția din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu și lovirea bazei democrației americane fiind ceva ce nu poate fi trecut cu vederea. Orice zi în care prelungește destabilizarea Orientului Mijlociu și criza dintre Israel și lumea islamică are un impact direct asupra alegerilor americane din noiembrie 2024. Iar timpul nu joacă în favoarea democraților lui Joe Biden care și-au început ascensiunea pentru recucerirea Casei Albe în contextul crizei pandemice, dar riscă să piardă în 2024 bătălia din cauza crizei din Orientul Mijlociu. * Turcia va depune eforturi pentru reconstruirea infrastructurii deteriorate, a spitalelor și a școlilor din Gaza în cazul în care un armistițiu va fi realizat acolo, a raportat Reuters, sîmbătă, citînd declarațiile președintelui Recep Tayyip Erdogan. Vorbind în timpul călătoriei de întoarcere dintr-o vizită în Germania, Erdogan a menționat, de asemenea, că Turcia susține efectuarea inspecțiilor asupra armelor nucleare în Israel, pentru a elimina orice îndoială cu privire la această problemă, conform postului de televiziune A Haber. Într-o vizită tensionată în Germania, președintele turc Turciei a adus critici violente la adresa Israelului, intrînd într-un schimb dur de replici cu premierul german. Aflat într-o țară care găzduiește o comunitate turcă însemnată și care și-a exprimat sprijinul pentru Israel în conflictul cu Hamas din Fîșia Gaza, Erdogan a pus sub semnul întrebării susținerea Germaniei pentru Israel, invocînd istoria sa și remușcările legate de trecut. În cadrul unei conferințe de presă, tonul a devenit acru între cei doi lideri. Erdogan a declarat, printr-un traducător oficial german, că nu are nici o datorie față de Israel și că toate criticile exprimate sînt justificate. De asemenea, a reiterat acuzațiile la adresa Israelului pentru operațiunile sale în Gaza, descriind zona ca fiind distrusă în totalitate de atacurile israeliene. * Un studiu recent efectuat de INSCOP Research dezvăluie că doar jumătate din populația din România, respectiv 51,4%, afirmă că au citit o carte în ultimele 6 luni. Conform analizei sondajului, 51,4% dintre români afirmă că au citit cărți, iar 48,5% recunosc că nu au avut această activitate culturală în ultimele 6 luni. În ceea ce privește vizitele la monumente istorice sau culturale, doar 43% dintre persoanele intervievate au făcut acest lucru, în timp ce majoritatea, respectiv 56,9%, nu au explorat astfel de locații. Referitor la vizitele la muzee, galerii de artă sau expoziții, procentul celor care au participat este de 32,6%, în timp ce 67,2% spun că nu au avut această experiență culturală în ultimele 6 luni. Cînd vine vorba de participarea la spectacole de teatru, operă sau concerte de muzică clasică, doar 21,4% dintre respondenți au făcut acest lucru, restul de 78,5% declarînd că nu au participat la astfel de evenimente în aceeași perioadă. Potrivit analizei socio-demografice, se observă că un nivel mai ridicat de consum cultural se regăsește în rîndul anumitor categorii de populație: persoane cu vîrsta sub 45 de ani, cu educație superioară, din mediul urban sau din București, cu venituri mai mari și angajați în sectorul public. * Președintele rus, Vladimir Putin, și-a exprimat din nou angajamentul pentru menținerea relațiilor cu Europa, în ciuda perioadelor dificile, în cadrul unui forum cultural desfășurat vineri la Sankt Petersburg. Putin a subliniat faptul că Rusia nu intenționează să închidă „fereastra” către Europa și a evidențiat importanța dialogului continuu, respingînd orice ipoteză de conflict direct cu societatea europeană. „Avem condiții favorabile și nu restricționăm accesul către nimic. Nu avem conflicte cu societatea europeană”, a declarat Putin, insistînd asupra necesității menținerii dialogului și a cooperării construc­tive, chiar în contextul impunerii de sancțiuni economice din partea Uniunii Europene și altor state occidentale. Putin a subliniat că, deși există tensiuni cu elitele europene, Rusia dorește să continue colaborarea și dialogul, menținîndu-și angajamentul pentru a rămîne deschisă către Europa, în ciuda provocărilor actuale. * Ungaria trebuie să spună „nu“ modelului european actual construit la Bruxelles, a declarat sîmbătă pre­mierul Viktor Orban la congresul Fidesz, adăugînd că Uniunea Europeană trebuie schimbată mai degrabă decît abandonată. Orban a reiterat opoziția guvernului său față de începerea discuțiilor cu Ucraina cu privire la aderarea acesteia la UE. „Corectarea promisiunii greșite (de la Bruxelles) de a începe discuțiile (cu Ucraina despre aderarea la UE) va fi, de asemenea, sarcina noastră, deoarece Ucraina este acum la ani lumină de UE”, a spus Orban. Premierul, care a fost blocat într-o dispută cu Bruxelles-ul cu privire la fondurile UE înghețate, a declarat săptămîna trecută că strategia UE de a trimite bani și ajutor militar Ucrainei a eșuat și că se opune începerii negocierilor de aderare cu Kievul. Guvernul Orban face un sondaj la nivel național care îi întreabă pe cetățenii ungari dacă UE ar trebui să aloce mai multe fonduri Ucrainei sau să îi acorde calitatea de membru. „Vom rezista ideilor nebunești ale birocraților de la Bruxelles, invaziei migranților, propagandei de gen și vom rezista iluziilor legate de război (din Ucraina) și de aderarea nepregătită a Ucrainei la UE”, a spus Orban. * Aniversarea zilei de naștere a președintelui Joe Biden stîrnește dezbateri despre vîrstă, înțelepciune și președinția matură. Liderul SUA, care a împlinit luni 81 de ani, va marca acest moment cu o discretă petrecere în familie, în timp ce se pregătește pentru un an electoral solicitant, relatează CNN. Cu toate că echipa sa susține public că Biden are în continuare multă energie și își onorează toate angajamentele, oameni din stafful său de campanie transmit pe surse că vîrsta sa este problematică și că se fac eforturi pentru a proiecta forță și vigoare și a reduce gafele din spațiul public generate de vîrsta înaintată. Oficialii de la Casa Albă și cei din echipa de campanie recunosc în cerc restrîns că este o problemă și se străduiesc deopotrivă să elimine eventualele gafe și să proiecteze forță. Anul acesta, lui Biden i s-au recomandat orteze făcute la comandă pentru a-l ajuta cu picioarele, după ce la controlul medical anual s-a stabilit că are un ,,mers rigid”. În ultimele luni, atunci cînd Biden călătorește cu Air Force One, acesta a început să folosească mai des un set de scări mai mici și mai scurte pentru a urca și a coborî din avion. * Luni, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins din nou, în conferinţa de presă obişnuită, acuzaţia Finlandei că Rusia direcţionează în mod deliberat migranţi ilegali către graniţa sa şi a insistat că gărzile de frontieră ruse îşi îndeplinesc îndatoririle conform regulamentului. Între­bat în legătură cu închiderea celor patru puncte de trecere, Peskov a răspuns: „Aceasta nu face decît să provoace un profund regret, pentru că am avut multă vreme relaţii foarte bune cu Finlanda, pe bază de respect reciproc și, bineînţeles, regretăm că acestor relaţii le-a luat locul o astfel de poziţie exclusiv rusofobă, pe care au început să o îmbrăţişeze liderii acestei ţări”.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite