Am căștigat procesul cu Roșia Montană!
  • 11-03-2024
  • 0 Comentarii
  • 114
  • 0

* Ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, a declarat vineri seara că oficiali turci și americani au discutat despre Ucraina şi Gaza cu „o psihologie reînnoită”, conform Reuters. „În acest moment, mai ales avînd în vedere punctul în care am ajuns, cu o psihologie reînnoită, cu o agendă mai pozitivă, avem oportunitatea de a continua pe drumul nostru, întorcînd o nouă pagină”, a declarat el la Washington. „În timp ce gestionăm problemele cu care ne confruntăm acum, este important să realizăm, de asemenea, potenţialul comun pe care cele două ţări îl pot crea şi oportunităţile pe care le pot adduce”, a spus el. Fidan a declarat că a reiterat punctul de vedere al Turciei potrivit căruia este nevoie de o încetare imediată şi de durată a focului în Gaza şi a subliniat necesitatea ca ţările să facă mai mult pentru a atenua catastrofa umanitară şi pentru a deschide calea către o soluţie cu două state. De asemenea, el a discutat cu omologul american Antony Blinken şi cu consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan despre modalităţile de a pune capăt invaziei ruseşti în Ucraina, reiterînd că Ankara consideră că este timpul să se discute despre căile pentru a pune capăt războiului, dar recunoscînd că Turcia nu a văzut această disponibilitate din partea Kievului şi a Moscovei. * Vaticanul a declarat sîmbătă că Papa Francisc a acceptat demisia episcopului Andrzej Dziuba, în vîrstă de 73 de ani, acuzat de acoperirea agresiunilor sexuale comise de preoții din subordinea sa asupra unor minori, conform AFP. Demisia vine în urma cererii Sfîntului Scaun, iar acesta este al doilea prelat din Polonia care demisionează într-un scandal similar, după arhiepiscopul de Szczecin, Andrez Dziega, în luna precedentă. Dziuba, episcop în dioceza Lowicz din centrul Poloniei, „a demisionat la cererea Sfîntului Scaun”, precizează un comunicat al nun­ţiului apostolic de la Varşovia. Demisia acestuia este a doua în rîndul prelaţilor din Polonia după cea de luna trecută a arhiepiscopului de Szczecin, Andrez Dziega, implicat şi el într-un scandal legat de agresiunile sexuale. * Decizia Tribunalului din Washington în procesul privind Roşia Montană constituie o recunoaştere internaţională a luptei cetăţenilor pentru a-şi salva localitatea, se arată într-un comunicat transmis sîmbătă de către „Salvaţi Roşia Montană”, relatează Agerpres. Pe de altă parte, politicienii români au avut „un rol contrar”, subminînd eforturile de apărare ale României în arbitraj pînă în ultimul moment, arată sursa citată. „Decizia Tribunalului din Washington în litigiul privind Roşia Montană, favorabilă statului român, constituie o recunoaştere internaţională a luptei roşienilor pentru a-şi salva localitatea. Refuzul lor de a-şi abandona casele, bisericile şi cimitirele a devenit sursă de inspiraţie pentru o întreagă generaţie”, se menţionează în comunicatul cam­paniei „Salvaţi Roşia Montană”. Potrivit acestuia, cauza Roşiei Montane a fost susţinută în faţa Tribunalului prin „trei amicus curiae”, intervenţii specializate din partea societăţii civile româneşti în sprijinul statului, numărul intervenţiilor marcînd o premieră mondială în arbitrajul internaţional. Campania „Salvaţi Roşia Montană” le aminteşte politicienilor că „drepturile roşienilor şi ale cetăţenilor români nu sînt negociabile”. De asemenea, se aminteşte că, inspirată de exemplul localnicilor, campania „Salvaţi Roşia Montană”, prin voluntarii şi organizaţiile implicate, a luptat peste 20 de ani în instanţe, în comunitate şi în stradă. * Irlandezii au decis să păstreze în Constituție sintagma „locul femeii este în casă”. Ei au respins propunerea de modificare a Constituției făcută în cadrul unui referendum. De asemenea, irlandezii au respins prin vot o propunere care viza modul în care este definită familia. Referendumul a avut loc vineri, de Ziua Internațională a Femeii. Autoritățile au propus modificarea articolul 41.2 din Constituția Irlandei, care datează din 1937. „Statul recunoaște că, prin viața ei în familie, femeia oferă statului un sprijin fără de care binele comun nu poate fi realizat. Statul se va strădui, prin urmare, să se asigure că mamele nu vor fi obligate, din cauza necesității economice, să se angajeze și să-și neglijeze îndatoririle lor în casă”, scrie în articol. * Țările europene trebuie să fie pregătite dacă Donald Trump va scoate SUA din NATO, au declarat diplomații străini pentru The Telegraph. Potrivit acestora capitalele europene trebuie să „planifice” și să reconsidere capacitățile actuale de apărare, în lumina amenințărilor emise de fostul președinte american. Un diplomat european a spus că declarațiile lui Trump au fost „desigur” o „îngrijorare”. „Nimeni nu știe ce va face în continuare”, a spus el. Oficialul a spus că țările NATO trebuie să „planifice” un scenariu în care a slăbit angajamentul american față de alianță. „Trebuie să existe pregătiri”, a precizat diplomatul. Cu toate acestea, ei au subliniat că numărul țărilor care îndeplinesc obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare a crescut semnificativ, ceea ce înseamnă că țările i-ar putea spune lui Trump că poate „obține ceea ce și-a dorit”. Un diplomat dintr-o altă țară NATO a spus că referirile lui Trump au scos în evidență „că sîntem atît de prea dependenți de SUA”. Ei au spus că o „discuție” despre cum să se protejeze împotriva riscului retragerii SUA este „necesară”. Țări precum Marea Britanie ar trebui să ofere un lider în ceea ce privește securitatea europeană, deoarece „dacă SUA se retrage, va exista un decalaj masiv”. Un al treilea diplomat a spus că incertitudinea cu privire la SUA ar face țările europene „să se gîndească în propriile noastre capitale mai mult la planificarea apărării – este adecvată sau nu?”. În Marea Britanie, miniștrii au insistat că NATO a devenit mai puternică în ultimul an, odată cu aderarea Finlandei în aprilie 2023 și a Suediei. Cu toate acestea, Lord Darroch, fostul ambasador al Regatului Unit în SUA, se numără și printre cei care susțin că guvernul trebuie să fie pregătit pentru toate eventualitățile dacă Trump este reales. Scriind pentru Prospect luna trecută, Lord Darroch, care a fost și consilier pentru securitate națională a Regatului Unit între 2012 și 2015, a spus: „Dacă aș fi funcționar în biroul oricărui prim-ministru din Europa, aș fi însărcinat experții guvernamentali să înceapă să lucreze la unele situații neprevăzute și să se gîndească la cum ar arăta și funcționa un NATO fără Statele Unite – pentru orice eventualitate”. * Într-un interviu, Papa Francisc a subliniat necesitatea ca Ucraina să demons­treze „curajul steagului alb” și să inițieze negocieri pentru încheierea conflictului cu Rusia, declanșat de invazia masivă a Moscovei acum doi ani, soldată cu zeci de mii de victime, raportează Reuters. În interviul pentru postul elveţian RSI, realizat cu mai mult timp în urmă, Papa Francisc a fost întrebat care este poziţia sa cu privire la dezbaterea între cei care spun că Ucraina ar trebui să renunţe, deoarece nu a fost capabilă să respingă forţele ruseşti, şi cei care spun că făcînd acest lucru ar legitima acţiunile părţii celei mai puternice. Cel care l-a intervievat pe Papă a folosit termenul „steag alb” în întrebare. „Este o interpretare, este adevărat”, a spus Francisc, potrivit unei transcrieri prealabile a interviului şi a unei înregistrări video parţiale puse sîmbătă la dispoziţia Reuters. Interviul urmează să fie difuzat pe 20 martie, în cadrul unui nou program cultural. „Dar cred că cel mai puternic este cel care priveşte situaţia, se gîndeşte la oameni şi are curajul steagului alb şi negociază”, a continuat Papa Francisc, adăugînd că negocierile ar trebui să aibă loc cu ajutorul puterilor internaţionale. „Cuvîntul negociere este un cuvînt curajos. Cînd vezi că eşti învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi”, a spus Papa Francisc. Este, din cîte se pare, pentru prima dată cînd Papa Francisc foloseşte termeni precum „steag alb” sau „învins” în discuţia despre războiul din Ucraina, deşi a mai vorbit în trecut despre necesitatea negocierilor. * Ambasada Ucrainei de la Vatican i-a răspuns, duminică, Papei Francisc, că în Al Doilea Război Mondial nimeni nu a vorbit „despre negocieri de pace cu Hitler”, după ce suveranul pontif i-a sugerat guvernului de la Kiev să „aibă curajul steagului alb” și să negocieze pentru încheierea războiului declanşat de Rusia. „Este foarte important să fim clari! Cînd vorbim despre Al Treilea Război Mondial, ceea ce avem acum, trebuie să învăţăm lecţiile celui celui de-Al Doilea Război Mondial”, a scris misiunea diplomatică ucraineană pe reţelele sociale, potrivit agenţiei EFE. „A vorbit atunci cineva serios despre negocieri de pace cu Hitler şi de steag alb pentru a-l mulţumi? Deci, lecţia este una singură: dacă vrem să se termine războiul, trebuie să facem tot posibilul pentru a ucide Bala­urul”, a transmis ambasada ucraineană. * Preşe­dintele SUA, Joe Biden, a declarat, sîmbătă, că premierul israelian, Benjamin Netanyahu, „face mai mult rău decît bine Israelului” prin modul în care a condus războiul din Gaza şi a făcut, de asemenea, remarci ambigue cu privire la chestiunea unei „linii roşii” care să fie trasată de americani, relatează AFP. „El are dreptul să apere Israelul, dreptul de a continua să atace Hamas, dar trebuie să acorde mai multă atenţie vieţilor nevinovate care se pierd ca urmare a acţiunilor sale”, a spus preşedintele american într-un interviu acordat MSNBC, adăugînd: „În opinia mea, face mai mult rău decît bine Israelului”. În timpul interviului, Joe Biden a fost întrebat despre existenţa unei „linii roşii” pe care Israelul nu ar trebui să o depăşească în ofensiva sa, iar jurnalistul l-a întrebat în special dacă o ofensivă israeliană masivă la Rafah, în sudul teritoriului palestinian, ar fi una dintre ele. „Este o linie roşie”, a spus democratul în vîrstă de 81 de ani, care a adăugat imediat: „Nu voi abandona niciodată Israelul. Apărarea Israelului rămîne extrem de importantă. Nu există o linie roşie în care să vreau să opresc total livrările de arme”, iar israelienii nu ar mai fi atunci „protejaţi de Cupola de Fier”. Joi, după discursul în faţa Con­gresului, microfoanele au surprins o conversaţie informală în care acesta a spus, în legătură cu necesitatea de a creşte ajutorul umanitar pentru Gaza: „Va trebui să-şi bage asta în cap. Vreau să văd o încetare a focului”, a spus Joe Biden, adăugînd că vorbeşte despre o încetare a ostilităţilor timp de şase săptămîni ca prim pas. * „Statelor membre ale NATO ar trebui să li se ceară să aloce 3% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, mai degrabă decît actualul obiectiv de 2%“, a afirmat luni preşedintele polonez Andrzej Duda, într-o reuniune a Consiliului de Securitate Naţională al Poloniei. Conform datelor NATO, în 2023 Varşovia a investit 3,9% din PIB în apărare. * Luni, steagul Suediei a fost arborat la sediul NATO de la Bruxelles. Aderarea Suediei la NATO este un eveniment ,,istoric” şi demonstrează că preşedintele rus Vladimir Putin a ,,eşuat” în tentativa sa de a slăbi Alianţa, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Simultan cu arborarea drapelului Suediei la sediul NATO din Bruxelles, drapelul suedez a fost ridicat și la comandamentele NATO din Europa și America de Nord.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite