Albinele – pe cale de dispariție. De ce ar putea duce asta la o criză globală?
  • 17-07-2024
  • 0 Comentarii
  • 42
  • 0

Accelerarea încălzirii globale a dus deja la reducerea la jumătate a duratei de viață a albinelor și a redus semnificativ numărul insectelor. Dacă temperaturile medii globale continuă să crească la ritmurile actuale, populația globală de albine ar putea fi expusă riscului de dispariție, avertizează oamenii de știință. Fără insecte, lumea ar putea plonja într-o criză alimentară, spune ONU. Pe lîngă mierea în sine, alte produse alimentare cheie pot fi expuse riscului, de la fructe de pădure pînă la cafea și legume.
Durata medie de viață a albinelor
s-a redus la jumătate
În 2022, biologii din Statele Unite au efectuat un studiu în care au observat albinele în interiorul unui mediu special creat. În acest scop, insectele adulte au fost izolate în mod special de rudele lor. Inițial, oamenii de știință au vrut să afle ce efect a avut apa îndulcită asupra vieții albinelor. După ce au adăugat sirop de zahăr în apă, aceștia au monitorizat schimbările în comportamentul și viața insectelor. Concluziile biologilor americani au fost dezamăgitoare. S-a dovedit că durata medie de viață a albinelor a fost cu aproximativ jumătate mai lungă în comparație cu rezultatele unor studii similare efectuate în anii 1970. Dacă în a doua jumătate a secolului trecut, insectele experimentale trăiau în medie 34,3 zile, în ultimele decenii cifra a scăzut la jumătate – 17,7 zile.
Potrivit oamenilor de știință din Statele Unite, o reducere bruscă a speranței de viață a albinelor are un impact negativ asupra întregii colonii. Dispariția populației în această situație se poate accelera cu 30-40%. Unul dintre principalii factori care influențează durata de viață a albinelor este apa. Astfel, durata de viață a insectelor care au trăit în condiții de umiditate s-a dovedit a fi mai lungă decît a celor care nu au primit umiditate. În primul grup de control, speranța medie de viață a depășit 21 de zile, iar în al doilea a fost de 15 zile. O accelerare suplimentară a ratei încălzirii globale, cuplată cu creșterea secetei și alte dezastre naturale, ar putea reduce și mai mult speranța de viață a albinelor. Consecința acestui lucru, după cum cred biologii, va fi o scădere a productivității insectelor adulte (cu cît trăiesc mai mult, cu atît pot obține hrană) și a productivității mierii coloniilor de albine.
Un alt factor negativ pentru viața albinelor este scăderea bruscă a numărului indivizilor adulți, spune cercetătorul de la Universitatea Webster, Nicole Miller-Strattmann. Rata accelerată a încălzirii globale din ultimele decenii nu numai că a dus la pierderea unei părți din habitatul natural al albinelor, ci a redus semnificativ dimensiunea acestora. Peste tot în lume sînt înregistrate diferite mutații ale albinelor. Astfel, în timpul unui studiu pe termen lung asupra a peste 20 de mii de albine din regiunea Munților Stîncoși, oamenii de știință americani au descoperit că, din cauza încălzirii timpurii și a topirii premature a gheții din regiune, numărul insectelor mari de miere, inclusiv bondarii, a scăzut considerabil, iar numărul de albine mici, dimpotrivă, a crescut brusc. Biologii explică acest lucru prin faptul că indivizii mai mari sînt mai puțin rezistenți la creșteri semnificative ale temperaturilor medii, deoarece au un nivel ridicat de conservare a căldurii. Consecința acestui lucru, în opinia lor, va fi migrarea bondarilor și albinelor către regiuni mai reci. Articolul lui Miller-Strattmann avertizează că schimbările climatice globale devin rapid o problemă majoră pentru habitatele unui număr tot mai mare de specii de albine și bondari. În urma unui studiu efectuat în zonele aride din sud-vestul Statelor Unite, o echipă de oameni de știință a prezis scăderi dramatice ale populației la 46% din cele 243 de specii de albine native observate. Mai mult, pe măsură ce încălzirea globală se intensifică, multe dintre speciile de insecte melifere care au fost rezistente în trecut la condițiile meteorologice extreme pot fi expuse riscului de dispariție în viitorul apropiat. Cele mai mari riscuri cu care se așteaptă să se confrunte biologii sînt cele 37 de specii clasificate în prezent drept „cele mai puțin îngrijorătoare” în sistemul de clasificare al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUSN) și alte nouă care sînt deja clasificate drept „cele mai vulnerabile”.
Sînt mai puține albine în întreaga lume
Populațiile de albine au început să scadă brusc în a doua jumătate a secolului trecut. În anii 1990, apicultorii din America de Nord și Europa au început să experimenteze devastarea pe scară largă a stupilor, în special iarna. Tendința s-a accelerat la sfîrșitul anilor 2010. Potrivit organizației non-profit Bee Informed Partnership, un total de aproximativ 40% dintre albine au dispărut în Statele Unite în 2019, aproximativ 45% în 2020, iar un anti-record de 50% a fost stabilit în 2021. În 2022, analiștii au înregistrat o scădere ușoară – atunci rata mortalității în coloniile de albine a fost de aproximativ 40%, dar deja în 2023 a crescut la 48%.
Situația din Europa nu este mai bună. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în 1990 existau 22,5 milioane de colonii de albine în această zonă, iar pînă în 2000 cifra a scăzut la 15,1 milioane. Tendința a început să se schimbe mai aproape de 2020, cînd populația de albine europene a revenit la 19,6 milioane de colonii. Cu toate acestea, în peste 30 de ani, numărul insectelor de miere în Europa a scăzut cu 13%. În raportul lor, analiștii au înregistrat o scădere a populației în Europa de Est (36%) și de vest (36,8%), în timp ce în sud (68,5%) și nord (255,6%) numărul coloniilor de albine, dimpotrivă, a crescut.
Pesticidele și urbanizarea,
principalele amenințări
Analiștii de la World Save Bee Fund (WSBF) sînt de acord că unul dintre principalele motive pentru dispariția în masă a albinelor în lume este utilizarea activă a pesticidelor și a produselor agrochimice. Pesticidele de contact sînt de obicei pulverizate pe plante și pot ucide albinele atunci cînd intră în contact cu acestea în timpul polenizării. La rîndul lor, pesticidele sistemice pătrund inițial în sol sau semințe și apoi sînt absorbite în tulpinile, frunzele, nectarul și polenul plantelor, reprezentînd o mare amenințare pentru sănătatea insectelor melifere.
În plus, albinele lucrătoare sînt, de asemenea, expuse riscului din cauza erbicidelor (substanțe chimice utilizate pentru combaterea buruienilor). Cel mai mare pericol vine de la medicamentele aplicate în perioada de vegetație. Pot intra în nectarul și polenul adus de albine în stup. În această situație, întreg roiul este amenințat. Fenomenul, numit „tulburarea colapsului coloniei” (CCD), a fost descoperit de oamenii de știință în a doua jumătate a anilor 2000; în acea perioadă utilizarea activă a pesticidelor s-a răspîndit la nivel global.
Într-un fel sau altul, în industria apicolă au început anumite progrese. În 2020, pentru prima dată, autoritățile ruse, spre exemplu, au propus crearea unor zone speciale pentru apicultură în regiunile în care această activitate ar urma să fie clasificată drept unul dintre subsectoarele de frunte ale agriculturii prin instituirea unui regim special de utilizare a resurselor forestiere și teren. Și trei ani mai tîrziu, guvernul a aprobat modificări la articolul 16 din Legea federală „cu privire la apicultură”. Autoritățile au obligat fermierii să informeze imediat apicultorii despre orice utilizare a pesticidelor și agrochimicelor atunci cînd lucrează pe cîmpuri situate la o distanță de pînă la 7 kilometri de stupi.
Dispariția albinelor ar putea duce la o criză alimentară globală
Potrivit oamenilor de știință, tendința ar putea duce la dispariția completă a albinelor încă din 2035. Implementarea unui astfel de scenariu, potrivit experților, va pune omenirea în pericol de foamete globală. În timpul polenizării, albinele transferă polenul din antera (partea masculină) a unei plante în stigmat (partea feminină), care permite ulterior fertilizarea și producerea semințelor. Și fără insecte producătoare de miere nu vor exista plante pe care le polenizează și nici ierbivore.
Polenizarea albinelor afectează aproximativ 35% din terenurile agricole din întreaga lume. Numai în ultimii 50 de ani, volumul producției de astfel de culturi agricole în lume a crescut cu 300%. Potrivit analiștilor de la Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO), cel puțin 75% din culturile globale depind de polenizare. ONU prezice că, fără polenizare, recoltele a 87 dintre principalele culturi alimentare din lume vor scădea radical. În această situație, fructele de pădure, merele, perele, castraveții, cacao, ardeii, roșiile, ceapa și varza pot dispărea de pe rafturile magazinelor și supermarketurilor din întreaga lume. Toate culturile de semințe oleaginoase, inclusiv floarea soarelui, canola, nucă de cocos și palmierul de ulei, pot fi, de asemenea, expuse riscului de dispariție. Perspectivele slabe pentru producătorii de carne și lactate vor aștepta, de asemenea, încetarea polenizării. Cert este că lucerna și trifoiul, care sînt cele mai bune tipuri de hrană pentru vaci și oi, sînt și ele polenizate de albine. „Recoltele mai scăzute amenință în mod special cei peste 820 de milioane de oameni care sînt deja subnutriți în întreaga lume”, au concluzionat experții FAO.
Rolul albinelor în natură este greu de supraestimat. FAO estimează valoarea tuturor culturilor polenizate la 577 de miliarde. Dacă polenizarea se oprește, nu numai legumele și fructele care sînt esențiale pentru dieta umană pot dispărea de pe rafturile magazinelor, ci și alte produse populare, inclusiv cacao, ciocolată și cafea. Și, desigur, dispariția albinelor va lăsa omenirea fără un produs valoros pentru sănătatea umană – activitatea vitală a insectelor – mierea.
Nu numai lanțurile globale de comerț cu amănuntul depind de munca albinelor, ci și fermele private (în special în țările în curs de dezvoltare), ale căror venituri depind direct de polenizarea plantelor de către insecte. Experții din organizația SOS-Bees au calculat că doar două colonii de albine pot crește de cel puțin trei ori productivitatea unui hectar de teren și pot aduce fermierilor venituri suplimentare în valoare de 1,5 mii de dolari. În special, apicultura din Statele Unite poate fi sub amenințarea ruinei, unde proprietarii de stupini cîștigă bani nu prin colectarea de miere, ci prin închirierea de albine fermierilor și agrarilor locali ale căror culturi au nevoie de polenizare. Nu numai albinele lucrătoare, ci și albinele sălbatice sînt de mare folos fermierilor americani. Astfel, în timpul studiului, oamenii de știință au calculat că randamentul a șapte culturi agricole cheie din țară (mere, afine, cireșe, migdale, pepene verde și dovleac) crește anual cu 1,5 miliarde de dolari datorită polenizării. Pierderile totale în Statele Unite odată cu dispariția completă a tuturor speciilor de albine s-ar putea ridica la pînă la 50 de miliarde de dolari pe an – aceasta este suma la care este estimată producția de culturi agricole locale care depind de polenizare.
Insectele de pe Pămînt ar putea dispărea complet într-un secol
În 2019, oamenii de știință de la Universitatea din Sydney și de la Academia Chineză de Științe Agricole, după ce au analizat cercetările din 73 de țări, au ajuns la o concluzie dezamăgitoare. Conform estimărilor, populația globală a tuturor speciilor de insecte ar putea scădea cu aproape 50%. În același timp, fluturii, albinele și gîndacii de bălegar vor fi în cel mai mare pericol. Numărul total al tuturor insectelor de pe Pămînt, potrivit biologilor, a scăzut cu 2,5% anual în ultimii 25-30 de ani. Dacă aceste tendințe continuă pe termen lung, avertizează ei, insectele vor dispărea complet pînă în 2119. „Consecințele acestui lucru pentru ecosistemele planetei vor fi îngrozitoare”, avertizează oamenii de știință. Într-un astfel de scenariu, va avea loc o reacție în lanț – multe păsări, reptile și amfibieni vor rămîne fără hrană.
N.K.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite