
- 10-07-2023
- 0 Comentarii
- 238
- 1
* În primele cinci luni din acest an, Administrația Prezidențială a folosit aproape întreaga sumă stabilită în bugetul pentru 2023, cheltuind pentru deplasări externe o sumă record comparativ cu ceilalți ani de mandat ai președintelui Klaus Iohannis – peste 25 de milioane de lei (aprox. 5 milioane de euro). Bugetul total alocat pentru deplasări externe în 2023 a fost de 27.190.000 de lei, din care 25.260.765 de lei au fost cheltuiți pînă la sfîrșitul lunii mai. În primele cinci luni ale anului 2023, președintele Iohannis a avut 14 deplasări externe, printre destinații numărîndu-se și țări din Asia sau America Centrală. Numai în luna martie costurile pentru deplasările externe ale președintelui Klaus Iohannis s-au ridicat la 10,385 milioane de lei, adică 2,1 milioane de euro, potrivit execuției bugetare publicate de Administrația Prezidențială. * Populația României este în scădere și asta se vede și pe piața muncii. Forța de muncă – adică oamenii în stare să muncească, chiar dacă o fac sau nu – se micșorează și pentru că există acei lucrătorii „descurajați”, care renunță la căutarea unui job deoarece nu mai speră să-l obțină. Sînt circa 150.000 de descurajați în România, potrivit Statisticii. Cît un oraș ca Arad, Pitești sau Brăila. Potrivit definiției Statisticii, persoanele descurajate sînt persoane inactive disponibile să lucreze în următoarele două săptămîni și care au declarat că nu caută un loc de muncă deoarece cred că nu există locuri de muncă adecvate. * Primăria Capitalei va construi un centru integrat de colectare a deșeurilor, prin aport voluntar, a anunțat primarul general, Nicușor Dan. Centrul va fi construit pe strada Rudeni – Chitila 22-28, iar bucureștenii vor putea să ducă acolo gratuit lucrurile de care nu mai au nevoie, de la PET-uri, pînă la anvelope uzate și mobilă veche. „Astfel, la acest centru de colectare, care va fi înființat pe strada Rudeni – Chitila 22-28, vor putea fi aduse de către persoanele din București și din județul Ilfov deșeuri voluminoase, inclusiv anvelope sau mobilier uzat, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri din construcții și demolări, obiecte sanitare, ambalaje provenite de la vopseluri, dezinfectanți, tuburi de spray, materiale textile, materiale plastice precum și deșeuri reciclabile – hîrtie, carton, PET-uri”, a anunțat Nicușor Dan pe pagina de Facebook. Deșeurile se vor primi gratuit, în limita unor cantități rezonabile, ce vor fi stabilite ulterior, printr-un regulament. Construirea centrului integrat de colectare a deșeurilor va costa 5.580.000 de euro, fără TVA, fiind finanțat prin PNRR. Termenul de finalizare a lucrărilor: finalul anului 2024. * Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, consideră că, în cazul Republicii Moldova, „a rămîne în zona gri nu e o garanție de securitate, ci este o invitație la insecuritate”. Declarațiile au fost făcute în contextul Summitului NATO de la Vilnius, desfășurat în perioada 11-12 iulie. „Republica Moldova este și un partener comun NATO și Uniunea Europeană, lucrăm pe subiecte largi, cum este reziliența, cum este pachetul bilateral de asistenţă pe care Moldova ni-l solicită şi la care răspundem foarte, foarte pozitiv”, a subliniat Mircea Geoană. Sîntem convinși că locul Republicii Moldova este alături de noi toți în Europa democratică, liberă și prosperă”, a spus înaltul oficial. Mircea Geoană a punctat, însă, că NATO nu va fi „niciodată în situația de a sugera, dicta sau impune unui partener drumul pe care dorește să și-l aleagă”. * Temperaturile în creștere transformă Europa în habitatul pefect pentru căpușele care transmit virusul ce provoacă febra hemoragică de Crimeea-Congo (CCHF). Această boală cu o mortalitate ridicată, care se întîlnește de regulă în Balcani, Africa, Asia și Orientul Mijlociu, s-ar putea răspîndi curînd în Europa, în condițiile în care schimbările climatice determină deplasarea insectelor pe continent, spun oamenii de știință, potrivit Euronews. CCHF se află pe lista celor nouă „boli cu prioritate” ale Organizației Mondiale a Sănătății, bolile considerate de aceasta cele mai periculoase pentru sănătatea publică. Într-un interviu din aprilie pentru Modern Diplomacy, un virusolog de la Institutul Karolinska din Suedia a explicat că insectele care transmit virusul „se deplasează în sus prin Europa ca urmare a schimbărilor climatice, cu veri mai lungi și mai secetoase”. * Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat sîmbătă că, dacă Ucraina va fi primită în NATO, ar însemna un „al III-lea Război Mondial”. El a proferat o serie de jigniri la adresa președintelui american Joe Biden, despre care a spus că „suferă de demenţă severă” și că vrea să provoace un „Armaghedon nuclear”. Într-un mesaj pe canalul său Telegram, Medvedev a afirmat că preşedintele american Joe Biden, după ce „a fugit ruşinos din Afganistan” şi apoi „a distrus economia europeană” şi a livrat sute de tone de arme Ucrainei, „a declanşat un conflict prelungit extrem de periculos cu Rusia”. Recurgînd la insultele sale obişnuite, Medvedev a susţinut că Biden face acest lucru pentru a „domina şi îngrădi alte ţări”, dar şi pentru că „este un bătrîn bolnav, care suferă de demenţă severă”, care „nu ştie ce face”. „Sau poate este vorba de cu totul şi cu totul altceva? Poate (...) tocmai s-a hotărît să iasă din scenă cu graţie, provocînd un Armaghedon nuclear şi luînd cu el pe lumea cealaltă jumătate din umanitate”, şi-a încheiat Medvedev atacul asupra lui Biden. * CFR Marfă a făcut vineri, 7 iulie, unul dintre cele mai ciudate anunțuri publice, mai ales dacă avem în vedere miza aflată în joc. Mai precis, compania feroviară a anunțat vînzarea bunurilor disponibile aflate în executare silită de către ANAF. Sau în termeni foarte specifici și concreți: vînzarea a 7.153 de vagoane și a 508 de locomotive, pentru un preț total de aproximativ 165 de milioane de euro. Banii de pe locomotivele şi vagoanele scoase la vînzare ar urma să intre în conturile ANAF, pentru stingerea ajutorului de stat primit în urma privatizării ratate acum zece ani. Pe pagina de facebook a SNTFM CFR Marfă a fost publicat anunţul cu privire la vînzarea acestor locomotive şi vagoane, însă a fost şters la scurt timp. Comisia Europeană a decis în 2020 că CFR Marfă trebuie să returneze ajutorul de stat în valoare de cel puţin 570 de milioane de euro. * Potrivit ultimei ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor, șapte din zece români se tem de o potențială criză economică. În același timp, inflaţia galopantă şi războiul din Ucraina sînt următoarele două riscuri majore de care se tem românii. „Pe măsură ce înaintează în vîrstă, participanţii la cercetare exprimă mai multe îngrijorări cu privire la evenimente care ţin de mediul înconjurător (fenomene meteo, dezastre naturale)”, transmit autorii sondajului. Patru din zece români cred că vor economisi mai mult în următorul an şi cei mai mulţi declară că şi-ar plasa economiile în depozite bancare. Investiţiile în imobiliare sînt cea de-a doua variantă pe care peste un sfert dintre ei ar alege-o, urmată de investiţia într-o asigurare de viaţă. Barometrul UNSAR-IRES a fost realizat în perioada mai-iunie 2023, pe un eşantion reprezentativ format din 1.015 respondenţi cu vîrsta între 18- 50 de ani. * Un număr tot mai mare de ţări au început să îşi repatrieze rezervele de aur ca măsură de protecţie împotriva sancţiunilor occidentale impuse Rusiei, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie efectuat de Invesco în rîndul băncilor centrale şi fondurilor suverane, transmite Reuters. De asemenea, turbulenţele care au avut loc anul trecut pe pieţele financiare au provocat pierderi managerilor de fonduri suverane care îşi regîndesc în mod fundamental strategiile, cu convingerea că inflaţia ridicată şi tensiunile geopolitice vor persista, arată rezultatele acestui sondaj publicat luni. Rezultatele sondajului arată că o „parte semnificativă” a băncilor centrale sînt îngrijorate că îngheţarea activelor ruseşti a creat un precedent. Aproape 60% dintre respondenţi spun că această măsură a făcut aurul mai atractiv, în timp ce 68% au decis să îşi păstreze rezervele acasă, comparativ cu 50% în 2020. * Narcisele sînt considerate de mult timp un simbol al Ţării Galilor – dar ar putea fi folosite şi pentru a salva clima, potrivit BBC. Cercetătorii testează o nouă metodă de a folosi floarea naţională a Ţării Galilor pentru a reduce nivelul de metan produs de animalele domestice. Metanul este al doilea cel mai frecvent gaz cu efect de seră după CO2 şi este eliberat de animalele domestice, cum ar fi vacile şi oile, atunci cînd rîgîie. Testele arată că o substanţă chimică extrasă din narcise poate reduce producţia de metan cu o treime atunci cînd este adăugată la hrana vacilor. În laborator, folosind un stomac artificial de vacă, au demonstrat că poate reduce emisiile cu 30% atunci cînd este adăugată la furaj. Abi Reader, vicepreşedinte al uniunii agricole NFU Cymru, a spus că studiul „oferă multe speranţe”, dar a adăugat că este important ca procesul să fie evaluat corect. „Ca fermieri care cresc animale, sîntem cu siguranţă deschişi să căutăm diferite alternative pentru reducerea emisiilor de metan”, a spus ea. „Trebuie să ne asigurăm că este sigur pentru ele să mănînce, trebuie să ne asigurăm că este rentabil şi trebuie să ne asigurăm că metanul chiar va fi redus”. * Preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa a anunţat duminică că ţara sa va fi gazda summitului BRICS din august, la care este aşteptat să participe şi Vladimir Putin, deşi liderul rus este urmărit de Curtea Penală Internaţională (CPI) pentru crime de război, conform Agerpres. „Ne pregătim pentru summitul BRICS şi stabilim ultimele detalii legate de format”, a spus Ramaphosa presei, precizînd că la întîlnire vor lua parte Brazilia, China, India, Rusia şi Africa de Sud şi că aceasta se va desfăşura „faţă în faţă”. El nu a făcut nici o referire la situaţia lui Putin, care este vizat din martie de un mandat al CPI pentru „deportarea” copiilor ucraineni după invazia Ucrainei, acuzaţii respinse categoric de Moscova. Africa de Sud, ca membră a Curţii Penale Internaţionale, ar avea obligaţia teoretică să-l aresteze pe preşedintele rus dacă acesta ar veni pe teritoriul său. Acest lucru ar crea o problemă diplomatică gravă pentru Pretoria, care nu a criticat Moscova de la declanşarea războiului din Ucraina. Unele surse din presa sud-africană au sugerat că Pretoria ar putea muta summitul în China pentru a evita arestarea lui Putin. * Un document din instanță arată că Florentin Pandele cunoștea situația căminelor de bătrîni, deși a susținut că direcția de asistență socială din subordinea sa nu avea atribuții în verificarea azilelor. Într-o hotărîre a Judecătoriei Buftea din septembrie 2022 scrie că dosarul include raportul de anchetă socială efectuat de Direcția de Asistență Socială Voluntari. După izbucnirea scandalului azilelor groazei din Voluntari, primarul Florentin Pandele a susținut că nu știa de existența acelor centre și că Direcția de Asistență Socială, aflată în subordinea sa, nu avea atribuții pentru a verifica căminele de bătrîni. „Nu aveam nici o cunoștință. Dacă aș fi știut, cu siguranță aș fi întreprins ceva. Nu avem atribuții în acest sens nici eu și nici celelalte departamente care sînt în subordinea primarului, dar cu siguranță aș fi anunțat instituțiile statului abilitate în acest sens”, a declarat el pentru Europa FM. Primarul Voluntariului este, însă, contrazis de un document din instanță. Într-o hotărîre a Judecătoriei Buftea din septembrie 2022 se menționează că, „la dosar, a fost depus raportul de anchetă socială efectuat de Direcția de Asistență Socială Voluntari”.
R.M.
-1.6 C