Premierul slovac Robert Fico și-a reiterat opoziția față de propunerea de aderare a Ucrainei la NATO, precum și față de implicarea militară a NATO în război, spunînd că asta ar duce la declanșarea celui de-al III-lea Război Mondial. Comentariile premierului au venit în timp ce liderii Uniunii Europene se pregătesc să discute despre Ucraina – printre alte subiecte – la întîlnirea lor de la Bruxelles.
Ziarul European Conservative scrie următoarele: „La o conferință de presă susținută luni la Bratislava, Fico a spus că respinge intrarea Ucrainei în NATO și că Parlamentul slovac va respinge ratificarea aderării sale. «Slovacia are nevoie de o Ucraina neutră, altfel vom fi în pericol», a subliniat premierul, adăugînd că nu ar avea nicio problemă cu aderarea Ucrainei la UE.
În timp ce UE a decis anul trecut să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina, perspectiva ca țara distrusă de război să se alăture alianței militare din care mai fac parte 32 de membri este o problemă mult mai sensibilă.
„Rusia – care a invadat Ucraina în urmă cu mai bine de doi ani – a declarat răspicat că va percepe apartenența Ucrainei ca pe o amenințare pentru securitate.
Pentru că membrii NATO se tem să provoace Rusia și probabil că ar opri aderarea Ucrainei pînă după război, alianța a conceput recent planuri pentru a fi mai implicată în coordonarea livrărilor de arme către Ucraina de către statele sale membre. Ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a spus că o astfel de propunere va plasa alianța «mai aproape de acest război decît a fost vreodată». Atît guvernul conservator ungar, cît și cabinetul suveranist de stînga nou ales al lui Robert Fico s-au poziționat împotriva curentului politicilor UE și NATO, respingînd trimiterea de arme în Ucraina și cerînd discuții de pace pentru a pune capăt războiului. Majoritatea slovacilor (60%) sînt de acord cu politica guvernului de la Bratislava de a nu trimite arme, potrivit unui sondaj din decembrie. Fico a declarat că livrările de arme trebuie să rămînă pe o bază bilaterală. Premierul slovac crede că Rusia nu va da niciodată înapoi Crimeea, peninsula ucraineană pe care a anexat-o în 2014, și că trupele sale nu vor părăsi niciodată teritoriile din estul Ucrainei pe care le-au invadat. În timp ce Europa trebuie să se pregătească pentru o victorie militară rusă, NATO nu se poate implica, deoarece ar provoca un nou război mondial, potrivit lui Fico.
După cum am raportat anterior, Ucraina a lansat o contraofensivă împotriva forțelor ruse vara trecută, dar nu a reușit să obțină cîștiguri majore, iar luptele au ajuns într-un impas. Numeroși experți cred că Rusia ar putea să-și asigure un avantaj pe cîmpul de luptă în acest an. Între timp, Ucraina se luptă să-și întărească armata epuizată și recurge la noi legi de mobilizare pentru a-și reface trupele. Situația a declanșat alarma în Europa, președintele francez Emmanuel Macron ridicînd perspectiva trimiterii de trupe terestre pentru a sprijini Ucraina împotriva Rusiei”.
Pentru că nu pot face mare lucru pentru a opri ofensivele Rusiei pe front și cu atît mai mult pentru a recupera vreun metru pătrat din teritoriul pierdut de ucraineni în ultimii doi ani, conducătorilor NATO, UE și SUA le trece prin cap la răstimpuri ideea de a institui o zonă de interdicție pentru aeronavele militare rusești.
Publicația UnHerd scrie despre intervenția americană sau aliată în Ucraina în așa fel încît să nu stîrnească Rusia. Citez: „În discursul său privind starea Uniunii de luna trecută (februarie 2024), președintele Joe Biden a spus că, deși susține ferm Ucraina împotriva agresiunii Rusiei, nu va avea trupe americane dislocate în Ucraina. «Uciderea rușilor», a precizat el anterior, este «o linie roșie strictă» (unul din oficialii americani aflat în vizită la Kiev anul trecut spunea că misiunea lor e aceea de a ucide cît mai mulți ruși. O fi știut și domnul Biden?). Mai puțin clar, însă, este ceea ce Biden crede că SUA ar trebui să facă în schimb. Ar fi, de exemplu, Biden de acord ca americanii să doboare rachetele și dronele care, în fiecare lună, ucid sute de civili ucraineni în orașe departe de linia frontului? Recent, în timp ce Europa de Est se pregătea pentru consecințele unui atac terorist de la Moscova, una dintre aceste rachete a traversat pentru scurt timp spațiul aerian polonez. Cît timp poate Occidentul să permită acest lucru, riscînd o escaladare ulterioară care ar putea include arme de distrugere în masă?”.
Chestiunea asta cu doborîtul rachetelor rusești și al dronelor care străbat spațiul aerian ucrainean prin zonele de frontieră a mai pus-o și un general american lunile trecute, iar un alt general, român de data asta, se plîngea într-un interviu televizat că nu poate doborî dronele si rachetele rusești care zboară prin Ucraina fiindcă nu are legislație. La vremea respectivă m-am întrebat dacă oamenii ăștia se gîndesc vreun chip că procedînd astfel ar băga România în război cu Rusia.
Zilele trecute însă, cu ocazia atacului cu drone si rachete al Iran-ului asupra Israelului, ce să vezi? Bateriile Patriot americane și avioanele militare de prin zonă au intervenit și au doborît proiectilele iraniene ce se îndreptau spre ținte israeliene. Cum? Păi la Ucraina nu se poate că stîrnim Rusia, dar la Israel da, că nu ne pasă de Iran? Ce să înțeleg de aici? Că America apără doar pe cine dorește ea? Exact întrebarea asta a pus-o și Zelenski, care într-un an a decăzut de la gloria la care ajunsese la neica nimeni pe stradă. Răspunsul pare a fi chiar acesta: America apără doar pe cine dorește ea.
„Încă din prima zi a războiului lui Putin, scrie UnHerd, armata rusă a desfășurat două operațiuni separate, dar coordonate: o campanie terestră menită să acapareze terenul și o campanie aeriană menită să perturbe logistica ucraineană și să terorizeze populația. Acesta este motivul pentru care, în timp ce națiunile occidentale s-au adunat pentru a sprijini Ucraina cu arme, muniție și finanțare, unii observatori au sugerat ca Occidentul să stabilească o zonă de «interzicere a zborului» deasupra Ucrainei pentru a proteja orașele și infrastructura de atacurile aeriene rusești. Campania ulterioară a Rusiei de atacuri aeriene cu rachete, drone și bombe este acum o crimă de război recunoscută care, conform ONU, ucide în medie între 500 și 1.000 de civili pe lună”. Nu mai pomenesc de fapte similare ale SUA din alte teatre de operații fiindcă am făcut-o deja de nenumărate ori pînă acum.
„De la izbucnirea războiului, Occidentul a donat deja Ucrainei o serie de sisteme de apărare aeriană, dintre care unele protejează orașele și infrastructura, dar ceea ce îi lipsește Ucrainei la fel de mult ca și sistemele sînt soldații care să le opereze. Pentru a ajuta la aceasta, țările occidentale – care nu dispun de sisteme de apărare aeriană «de rezervă» – le-ar putea desfășura în Ucraina, dar le-ar putea păstra în mîinile trupelor care le conduc.
Desigur, această abordare implică riscuri evidente, în funcție de natura răspunsului Rusiei. Putin și cercul său de conducere au amintit frecvent Occidentului că, dacă ar interveni mai explicit în conflict, Rusia ar putea recurge la arme nucleare în Ucraina. În acest scop, Putin a desfășurat unități de rachete sol-sol Iskander cu capacitate nucleară în Crimeea și Belarus, cea din urmă conținînd și focoase tactice rusești. Moscova își păstrează, de asemenea, capacitatea de a lansa rachete de croazieră nucleare din adîncul teritoriului Federației Ruse. Nu este nerezonabil să ne imaginăm că unitățile occidentale de apărare aeriană ar putea provoca un atac nuclear în Ucraina – unul dintre lucrurile împotriva cărora sînt menite să protejeze”.
Nu cred că Putin va declanșa războiul mondial nuclear fiindcă ar fi responsabil pentru omorîrea civilizației umane și, așa cum am mai spus, interesul lui nu e acesta, ci de a guverna peste o țară care să-l glorifice ca cel ce a adus între frontiere teritorii pierdute precum Ucraina, Donbass și Lugansk, ori dacă el declanșează moartea planetară cine să-l mai glorifice?
UnHerd scrie că „scenariul cel mai puțin provocator, și unul care sigur va evita uciderea rușilor, ar fi asumarea misiunii de a proteja unele dintre orașele cheie ale Ucrainei din jumătatea de vest a țării, departe de linia frontului. Cele mai mari cinci orașe aflate încă sub controlul Ucrainei — Kiev, Lviv, Odessa, Dnipro și Harkov — sînt atacate în mod regulat de rachete și drone rusești. Dintre acestea, națiunile occidentale și-ar putea asuma misiunea de a ajuta la apărarea Kievului, Lvivului și Odessei, care se află pe sau la vest de rîul Nipru care desparte țara de la nord la sud. Între timp, Dnipro și Harkov, care se află mai la est, mai aproape de liniile frontului, ar rămîne sub protecția exclusivă a apărării aeriene ucrainene. Cum ar arăta noile apărări? Principalele amenințări la adresa Kiev, Lviv și Odessa sînt rachetele balistice și de croazieră, precum și dronele cu rază lungă de acțiune, care ar putea fi contracarate printr-o combinație de sisteme antirachetă cu rază lungă de acțiune, cum ar fi Patriot-ul construit de SUA. Două batalioane ar oferi o acoperire bună pentru părțile principale ale unui oraș mare, fiind în același timp capabile să intercepteze și să distrugă tipurile de rachete care poartă arme nucleare tactice.
În mod esențial, o duzină de țări din Europa folosesc o combinație a acestor sisteme de apărare, în timp ce America se mîndrește cu aproximativ 15 batalioane de rachete Patriot. SUA ar putea oferi voluntar și instalațiile THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), care au avantajul suplimentar de a apăra mai multe ținte pe o zonă largă și care sînt special concepute pentru a proteja împotriva rachetelor balistice și de croazieră. În cele din urmă, ca parte a Abordării adaptive pe etape europene (EPAA) a Americii, există interceptoare Aegis Ashore cu locații fixe, operate de americani, staționate în Deveselu, România, cărora li se va alătura în curînd o instalație în Redzikowo, Polonia. Aceste site-uri, integrate cu navele marinei americane, protejează împotriva amenințărilor cu rachete balistice din afara zonei euro-atlantice și ar putea acoperi și Ucraina”.
Să zicem că le implementează. Ce se fac dacă rușii trimit un vad de 1.000 de proiectile, rachete, drone peste această apărare? S-a văzut în „experimentul Israel”, și în altele, că un val de rachete, drone și altele asemenea ar copleși răspunsul bateriilor Patriot și cîteva rachete tot și-ar atinge țintele? Amețiții ăștia nu au înțeles încă faptul că rușii au cîștigat contra lui Hitler prin cantitate?
„Asta nu înseamnă că nu vor exista impedimente. Privind în perspectivă, prezența trupelor occidentale în Ucraina ar putea complica negocierile atunci cînd acest război se apropie de sfîrșit. Cînd, de exemplu, ar trebui să plece? Și, mai important, ce vor lăsa în urmă? Dar această nesiguranță va merita dacă va da Occidentului un loc la masă cînd va veni momentul respectiv. Avem un interes în rezultatul războiului, iar a avea trupe pe teren oferă o pîrghie pe care altfel nu am avea-o. Rusia înțelege foarte bine această strategie. Moscova a trimis aviatori să lupte în Coreea și apărare aeriană și consilieri în Vietnam, iar ulterior a dislocat trupe în Balcani și Siria pentru a controla rezultatul acestor conflicte. Dar, mai simplu, nu este prea greu să ne imaginăm că Occidentul desfășoară unități de apărare aeriană pentru a proteja orașele și infrastructura ucrainene astăzi. Am făcut-o înainte în Irak, Libia și Balcani și, așa cum ne-a amintit Macron, mulți dintre cei care spun «niciodată, niciodată» astăzi sînt aceiași care au spus «niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acțiune» acum doi ani. Dacă Occidentul ar fi acționat atunci cu apărarea antiaeriană, ar fi salvat mii de vieți. Dacă acționează acum, s-ar putea economisi milioane” scrie UnHerd.
Nu mai bine îngheață conflictul ăsta pe care Rusia l-a cîștigat de mult, se apucă să reconstruiască Ucraina, că și de acolo se pot face bani, și, între timp, umplu depozitele de muniție și armament acum goale și construiesc niște fabrici în Ucraina? Nu mai bine pregătesc terenul pentru a lovi Rusia în viitor atunci cînd, poate, condițiile le vor fi favorabile? Nu. Nu, pentru că ei vor bani mulți din armament acum, nu cînd vor fi bătrîni și neputincioși.
T.I.