A scăzut inflația în UE
  • 18-03-2024
  • 0 Comentarii
  • 133
  • 1

* Primele rezultate de duminică au arătat că Vladimir Putin a cîştigat aproape 88% din voturi, potrivit Comisiei Electorală Centrală a Rusiei, un record pentru președintele Putin, care îşi prelungeşte puterea, ce durează de aproape un sfert de secol, cu încă un mandat de şase ani la Kremlin. El a salutat această victorie, pe care o vede ca un indiciu al ,,speranței” și al ,,încrederii” cetățenilor ruși în el. Monitorizarea independentă a alegerilor a fost extrem de limitată, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nefiind invitată să aibă observatori la scrutinul care a durat de vineri pînă duminică. * Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier nu îl va felicita pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru realegere, a anunțat purtătoarea sa de cuvînt. „Astăzi mă gîndesc la oamenii din Rusia care luptă pentru libertate şi democraţie şi care trăiesc în pericol constant din cauza regimului lui Putin. Nu îi vom uita pe aceşti oameni curajoşi”, a transmis Steinmeier într-o postare de duminică pe platforma de socializare X, fostă Twitter. * La rîndul său, secretarul britanic al apărării, Grant Shapps, l-a acuzat pe Vladimir Putin că se comportă ca un „Stalin modern”, după ce, în urma alegerilor din Rusia, liderul de la Kremlin şi-a consolidat şi mai tare controlul asupra puterii, după înăbuşirea oricărei opoziţii reale. Ministrul de Externe britanic, David Cameron, a declarat că alegerile nu au fost „libere şi corecte”, după ce primele rezultate de duminică au arătat că Putin a cîştigat aproape 88% din voturi.
* Ministrul român al Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a declarat, înainte de a participa la Consiliul şefilor diplomaţiilor din UE, de luni, de la Bruxelles, că alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere, audăugînd: ,,România condamnă organizarea alegerilor prezi­denţiale din Rusia în teritoriile anexate ilegal din Ucraina, dar şi din regiuni din Republica Moldova - Transnistria sau din Georgia, Osetia de Sud sau Abhazia, acestea fiind făcute cu încălcarea dreptului internaţional”, a spus Luminiţa Odobescu. Oficialul român a mai condamnat atacurile ruse recente asupra Ucrainei şi a subliniat necesitatea susţinerii ţării vecine. * Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat luni Occidentul că un conflict direct între Rusia şi alianţa militară NATO condusă de SUA ar însemna că planeta se află la un pas de cel de-al III-lea Război Mondial, dar a declarat că mai nimeni nu îşi doreşte un astfel de scenariu, relatează Reuters. Putin a avertizat deseori asupra riscurilor unui război nuclear, dar spune că nu a simţit niciodată nevoia de a folosi arme nucleare în Ucraina. Întrebat de Reuters despre remarcile lui Macron că nu poate exclude trimiterea de trupe terestre în Ucraina, în viitor, şi despre riscurile şi posibilitatea unui conflict între Rusia şi NATO, Putin a răspuns ironic: „Totul este posibil în lumea modernă”. „Este clar pentru toată lumea că acest lucru va fi la un pas de un al III-lea Război Mondial. Cred că mai nimeni nu este interesat să fie aşa”, a declarat Putin după ce a obţinut la alegeri cea mai mare victorie din istoria Rusiei post-sovietice. * Într-o intervenție televizată, joi, președintele Franței, Emmanuel Macron, a făcut cîteva precizări, după ce declarația sa anterioară privind ,,posibilitatea aliaților de a desfășura trupe în Ucraina” a fost respinsă de SUA, Germania, Italia și alte cîteva state europene: ,,Europa trebuie să se pregătească pentru război dacă vrea pace. Potențialul adversar este Rusia lui Putin, un adversar care nu se va opri în Ucraina, dacă va învinge trupele Kievului. Va amenința țările vecine: Moldova, România și Polonia”, a adăugat liderul de la Paris. El a mai avertizat și că dacă Rusia cîștigă războiul, credibilitatea Europei va fi redusă la zero. Totodată, a precizat că își menține afirmația despre trimiterea de trupe la sol în Ucraina, iar Europa nu ar trebui să excludă nimic. A refuzat, însă să dea detalii despre cum ar putea arăta o desfășurare la sol în Ucraina. * Iulia Navalnaia, văduva liderului opoziţiei ruse la regimul lui Vladimir Putin, Aleksei Navalnîi, care a murit în închisoare, s-a prezentat duminică la Ambasada Rusiei la Berlin pentru a vota la alegerile prezidenţiale din ţara sa și a participat la protestul ,,Amiază împotriva lui Putin”, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres. Înainte de scrutin, ea a făcut apel la susținătorii săi să meargă la urne în acelaşi moment, duminică la prînz (09.00 GMT), şi să voteze cu orice alt candidat decît Vladimir Putin. Navalnaia a precizat că pe buletinul de vot a scris numele soțului ei. „Bineînţeles, am scris numele Navalnîi pentru că este imposibil ca la o lună înainte de alegeri, principalul opozant al lui Putin, deja încarcerat, să fie ucis”, a declarat ea. * NATO și Guvernul României au început deja lucrările la cea mai mare bază NATO din Europa. Noua bază va fi tot la Mihail Kogălniceanu și va costa peste 2,5 miliarde de euro, urmînd a avea o prezență militară constantă de 10.000 de soldați. Proiectul include piste, platforme pentru armament, hangare pentru  avioanele militare, dar și școli, grădinițe, magazine și chiar un spital, informează Euronews. Noua bază NATO va deveni asemănătoare cu un oraș și va adăposti, pe lîngă cei 10.000 de militari NATO, și familiile acestora. În baza militară vor exista grădinițe, școli, un spital, dar și magazine sau parcuri de distracție. Proiectul de modernizare a Bazei 57 „Mihail Kogălniceanu” vizează consolidarea infrastructurii aeriene, inclusiv piste de decolare-aterizare, facilități administrative și sociale, zone de depozitare, precum şi mentenanța aeronavelor și se desfășoară în colaborare cu Brigada 101 Aeropurtată a SUA, a spus ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, în marja Conferinței de Securitate de la München din 2024. * Medicul Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar din București, ar avea cele mai mari șanse să fie desemnat candidatul PSD-PNL la Primăria București, luni seară, potrivit unor surse Euronews România. Referitor la candidații la sectoarele Bucureștiului, încă mai sînt discuții la această oră, iar miercuri va fi o altă ședință PSD-PNL pentru a definitiva lista comună a coaliției la alegerile europarlamentare. Ciucă a fost întrebat și dacă medicul Cătălin Cîrstoiu ar fi un candidat potrivit pe care să îl susțină cele două formațiuni, PSD și PNL. „În coaliție am discutat încă de la început că avem nevoie de un proiect pentru București și de o echipă. Ca atare, că va fi domnul doctor, că vom avea și parte din echipa dumnealui care se va angaja în această campanie electorală, vom decide, cum am spus, în această după amiază (luni – n.r.). Important este, după toată această perioadă în care s-au căutat soluții, să venim cu decizia în care noi credem cu toții și care considerăm că va fi cît se poate de eficientă“. * Biroul Electoral Central decis duminică să respingă solicitarea de înregistrare a Alianței Dreapta Unită, după ce Viorel Mocanu, reprezentantul PSD în BEC a cerut respingerea protocolului de constituire al alianței electorale Dreapta Unită (ADU) pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, conform unui document consultat de G4Media. Reprezentații Alianței formată din partidele de opoziție USR, PMP și Forța Dreptei au anunțat că vor contesta decizia BEC la Înalta Curte de Casație și Justiție. Liderul PMP, Eugen Tomac, acuză un „derapaj democratic cum nu a mai existat după 1989”. Dacă decizia BEC va fi  menținută la Înalta Curte, Alianța nu va putea participa la alegerile europarlamentare. Conform sursei citate, s-au avut în vedere „punctele exprimate de cei care au promovat respingerea proto­colului alianţei”, BEC menţionînd în decizie că „la poziţia nr. 62 din Registrul partidelor politice, preşedinte al Partidului Mişcarea Populară este Cristian Diaconescu, acesta fiind cel în drept să reprezinte PMP”. „Luînd în considerare că, din partea Partidului Mişcarea Populară, protocolul de constituire a alianţei electorale a fost semnat de Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca, Biroul Electoral Central ia act de faptul că nici Eugen Tomac şi nici Ionuţ Simionca nu apar înscrişi în Registrul partidelor politice ca preşe-­
dinte al PMP”, se mai explică în decizia BEC.
* Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a reafirmat vineri că Budapesta nu îl va sprijini pe olandezul Mark Rutte la șefia NATO, în schimb se bucură de faptul că Europa Centrală are, în sfîrşit, un candidat pentru funcţia de secretar general al NATO, după ce Klaus Iohannis și-a anunțat marți candidatura pentru acest post. „... ne bucurăm că în sfîrşit avem un candidat din Europa Centrală. NATO niciodată anterior nu a avut un candidat din Europa Centrală, acum avem un candidat şi asta este o veste bună. Ce va ieşi, care va fi rezultatul încă nu ştim”, a spus Peter Szijjarto, potrivit traducerii oficiale, relatează Agerpres. * UE va încerca să schimbe metodologia de votare asupra extinderii, reducînd semnificativ numărul deciziilor care trebuie aprobate prin consens, măsură care ar viza state precum Ungaria. European Pravda a analizat documentul, constatînd că e în mare parte ,,copiat” din cadrul de negociere folosit pentru cei doi candidați din Balcani, Albania și Macedonia (cu excepția adăugării, în cadrul ucrainian, a unei măsuri de protecție împotriva arbitrariului unor state precum Ungaria). Deocamdată, cadrul Ucrainei rămîne un proiect care trebuie aprobat de statele membre, cel mai probabil în iunie –Kievul a primit asigurări ferme în acest sens de la partenerii săi. Sfîrșitul lunii iunie ca termen limită nu este o întîmplare, deoarece Ungaria va prelua președinția UE la 1 iulie a.c. * Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna februarie până la 2,8%, de la un nivel de 3,1% în ianuarie, însă România este, pentru a doua lună consecutiv, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate, luni, de Eurostat, transmite Agerpres. În luna februarie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Letonia şi Danemarca (ambele cu 0,6%), urmate de Italia (cu o inflaţie de 0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,1%), Croaţia (4,8%) şi Estonia (4,4%).
* Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Eco­nomică (OECD), la care România se pregătește să adere – premierul Marcel Ciolacu denumind acest lucru „proiect de țară”, recomandă statului român să nu mai concesioneze perimetre noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale, din rațiuni climatice. Practic, intrarea în cercul select al celor mai dezvoltate țări din „Vestul Colectiv” ar însemna pentru România să termine cu exploatarea gazului, ceea ce, pe cale de consecință, înseamnă și lichidarea industriei conexe, chimice, petrochimice, termoficare, care ar deveni total depen­dentă de importuri. ,,În perspectivă, proiectele noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale merg în contra obiectivelor de limitare a schimbărilor climatice. Scenariile indică că cererea globală de gaze, ca și cea de țiței și cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030 pentru a fi în linie cu ambițiile climatice globale. Scăderea cererii de combustibili fosili ar putea majora riscurile comerciale ale proiectelor noi. România nu a mai concesionat perimetre noi de gaze naturale de peste un deceniu, însă Guvernul ar trebui să ia în considerare schimbările climatice și alți factori de mediu la luarea deciziilor de licențiere pentru proiecte viitoare de explorare de țiței și gaze”, se afirmă în studiul ce vizează România , lansat recent de OECD. * Birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, luni, de o scrisoare din partea preşedintelui Klaus Iohannis, prin care informează Parlamentul că a aprobat tranzitarea teritoriului naţional a unor echipamente şi bunuri materiale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni. „În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi ale Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, des­făşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modi­ficările şi completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am aprobat tranzitarea teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor ma­teriale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni, vizând pregătirea pentru cunoaşterea, utilizarea şi întreţinerea echipamentelor donate”, se arată în documentul trimis Parlamentului de şeful statului. Fondurile financiare necesare au fost asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, care va efectua demersurile pentru recuperarea cheltuielilor înregistrate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistenţă militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), se precizează în același document.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite