● Într-o evaluare dată publicității duminică, 4 septembrie, Ministerul britanic al Apărării spune că forțele ruse au „probleme de moral și disciplină”, pe lîngă oboseala și pierderile mari acumulate în războiul declanșat de Rusia în Ucraina în 24 februarie. O principală nemulțumire a trupelor ruse a continuat probabil să fie legată de banii pe care îi primesc, inclusiv de riscul ca „bonusuri de luptă considerabile” să nu fie plătite, conform celei mai recente actualizări a situației de pe front făcută de britanici. Ministerul britanic al Apărării mai spune că la aceste „probleme de moral și disciplină” au contribuit probabil și o „corupție totală” în rîndul comandanților și o „birocratie militară ineficientă”.
● Un proiect de lege inițiat de către deputatul PNL Andrei Gheorghe prevede ca Ministerul Educației să coopteze Academia Română și institutele de cercetare a istoriei României în procesul de stabilire a programei pentru istoria recentă a țării noastre, care ar urma să fie studiată de elevi în ultimul an de gimnaziu și ultimul an de liceu. Inițiativa liberalului survine în contextul în care un coleg de partid al acestuia, Alexandru Muraru, a spus că istoria comunismului ar trebui studiată obligatoriu în școală ca disciplină distinctă. Propunerea lui Muraru a fost susținută și de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memo­ria Exilului Românesc (IICCMER). ● Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că Vladimir Putin vrea să distrugă vieţile tuturor europenilor şi arată cum ar putea Occidentul să ajuute Ucraina. Într-un mesaj video difuzat sîmbătă seară, preşedintele ucrainean a avertizat că Rusia încearcă să crească şi mai mult presiunea asupra Europei în ceea ce priveşte energia, în contextul în care Moscova a oprit complet livrările de gaze prin conducta Nord Stream. „De ce face asta? Rusia vrea să distrugă viaţa fiecărui european, în toate ţările continentului nostru, vrea să slăbească şi să intimideze întreaga Europă, fiecare stat. Unde nu poate face asta prin forţa armelor convenţionale, Rusia o face cu armele energetice. Încearcă să atace cu sărăcie şi haos politic unde, deocamdată, nu poate lovi cu rachete”, a subliniat Zelenski. ● Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut şi în august, pentru a cincea lună consecutiv, coborînd şi mai mult faţă de maximul istoric atins în martie, reluarea exporturile ucrainene de cereale contribuind la îmbunătăţirea perspectivelor aprovi­zionării. Pe de altă parte, creșterea prețului la produse alimentare este din ce în ce mai greu de suportat de către români în contextul în care salariile stagnează. „Intrăm într-o perioadă în care lucrurile se accentuează într-o direcție extrem de prericuloasă și anume consumul scade. Scade consumul pentru că populația nu mai are bani după concedii, după faptul că nu au crescut veniturile, dar au crescut prețurile. În 2-3 săptămîni vom avea o criză de lichiditate, adică populația nu va mai avea bani, nu are cum să aibă pentru că veniturile nu cresc sub nici o formă iar veniturile au tendință de creștere extraordinar de explozivă. Deci lucrurile merg înspre rău”, a declarat analistul economic Mircea Coșea. ● Fostul președinte al SUA, Barack Obama, a cîștigat, sîmbătă, premiul Emmy pentru cel mai bun narator. Singurul alt președinte care a cîștigat un Emmy a fost Dwight Eisenhower. Compania de producție a lui Obama, Higher Ground, se află în spatele seriei de cinci părți, „Our Great National Parks”, despre parcurile naționale din întreaga lume.Premiul se alătură celor două premii Grammy ale lui Obama, punîndu-l la jumătatea drumului spre a deveni un Egot – personalitate care a cîștigat cîte un premiu la fiecare gală Emmy, Grammy, Oscar și Tony. ● Big Pharma învîrte banii cu lopata. Un nou vaccin anti-Covid-19 a fost aprobat de urgență în China. Compania chineză CanSino Biologics Inc. a declarat duminică că vaccinul său anti Covid-19, dezvoltat recent, a fost aprobat de autoritatea de reglementare a medicamentelor din China pentru utilizarea de urgență ca vaccin de rapel. „Aprobarea va avea un impact pozitiv asupra performanței companiei dacă vaccinul va fi ulterior achiziționat și utilizat de către agențiile guvernamentale relevante”, a declarat CanSino. Compania a avertizat, totuși, că se va confrunta cu o concurență acerbă din partea altor vaccinuri din China care au obținut, de asemenea, aprobarea guvernamentală sau se află în teste clinice, informează U.S. News. China a acordat o autorizație de utilizare de urgență și pentru vaccinul Covid-19 al Livzon Pharmaceutical Group Inc. ca vaccin de rapel, a declarat vineri Livzon, unul dintre cele doar două produse noi împotriva acestei boli pe care țara le-a autorizat în mai mult de un an. ● Un articol din New York Times descrie un război ciudat: lupta acerbă pentru controlul cerului, al norilor și al ploii care poate cădea într-un Orient Mijlociu din ce în ce mai deșertic. Cotidianul american povestește astfel cum, în 2018, un general din puternicul Corp al Gardienilor Revoluției din Iran, Gholam Ridha Jalali, a acuzat Israelul și „o altă țară” că fură norii care aparțin de drept și în mod inerent Iranului, împiedicînd astfel țara să primească, în plină secetă, prețioasa ploaie. ● Europa se confruntă cu ceea ce va fi probabil cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani, potrivit unei analize preliminare realizate de Centrul Comun de Cercetare al Uniunii Europene. Raportul a constatat că aproape toate rîurile din Europa au secat într-o oarecare măsură, ceea ce a dus la  „o reducere substanțială” a  randamentului culturilor de vară. O lipsă severă de precipitații și valurile de căldură prezente începînd cu luna mai au afectat în mod vizibil cursurile de apă din regiune. „Nu am văzut acest nivel de secetă de foarte mult timp. Nivelurile apei în unele dintre principalele căi navigabile sînt mai scăzute decît au fost în decenii. Acest lucru va avea un impact foarte semnificativ asupra activității economice și umane”, a declarat pentru CNBC Matthew Oxenford, analist senior pentru Europa la consultanța The Economist Intelligence Unit. ● Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București, a vorbit despre inițiativele de extindere a capitalei din urmă cu 100 de ani. „Nu am avut, din păcate, perspectiva unui nou București, integrat într-un proiect urbanistic cu perspectivă medie ca timp”, a spus managerul. „Bucureștiul nu este un oraș turistic, din păcate. A fost cu greu îndreptat în direcția aceasta și cu 100 de ani în urmă. Este un oraș de business, de city-break pentru turismul – dacă vreți – aventuros. Un loc în care să vii și să pleci către alte locuri”. Bucureștiul este sufocat de construcții, mașini, clădiri și gunoaie. ● În cadrul unei reuniuni care va avea loc pe 9 septembrie, Miniştrii Energiei din UE vor discuta opţiunile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, inclusiv o plafonare a preţului gazului şi linii de credit de urgenţă pentru operatorii prezenţi pe piaţa energiei, se arată într-un document consultat de Reuters şi elaborat de Republica Cehă, ţara care asigură semestrul acesta preşedinţia Uniunii Europene. În document, consultat de Reuters, se arată că printre opţiunile luate în calcul de oficialii UE se află o plafonare a preţului gazului folosit pentru producerea electricităţii, sau scoaterea temporară a centralelor electrice pe bază de gaze naturale din actualul sistem UE de stabilire a preţurilor electricităţii. De asemenea, miniştrii Energiei din UE vor lua în considerare oferirea urgentă a „unui sprijin pan-european, sub forma unei linii de credit” pentru operatorii prezenţi pe piaţa energiei care se confruntă cu apeluri în marjă ridicate.
● Într-un nou raport lansat luni, organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch a susținut noi dovezi care arată o colectare sistematică a ADN-ului pentru populații întregi din Tibet, ca parte a unei activități de „detecție a crimelor”. „Nu există dovezi disponibile public care să sugereze că oamenii pot refuza să participe sau că poliția are dovezi credibile ale unui comportament criminal care ar putea justifica o astfel de colectare”, a spus organizația, adăugînd că colectarea în masă în acest scop a fost o încălcare gravă a drepturilor omului, deoarece „nu poate fi justificată ca fiind necesară sau proporțională”. Raportul a descris campania drept „poliție intruzivă” care ia mostre de la toți locuitorii din unele sate, inclusiv cei de pînă la cinci ani, sau de la toți rezidenții de sex masculin. ● Femeile ucrainene care au profesii relevante pentru serviciul militar nu vor mai putea părăsi țara începînd cu 1 octombrie, transmite televiziunea publică ucraineană (Suspilne), citîndu-l pe un avocat al Ministerului Apărării din țară, Volodimir Smilka. Femeile care au pregătire în 14 domenii, inclusiv telecomunicații, chimie, biologie și altele, sînt eligibile pentru serviciul militar. El a subliniat că țara „se apropie de standardele NATO nu numai în ceea ce privește armele, ci și în ceea ce privește înregistrarea militară”.
● Anul acesta, școala a început la 5 septembrie, pentru prima oară după ce s-a renunțat la data tradițională stabilită pentru începerea anului școlar, la 15 septembrie a fiecărui an. Noua reformă a învățămîntului include și o serie de alte modificări, ale căror efecte vor putea fi evaluate în anii următori. Printre alte măsuri, s-a decis organizarea anului școlar în 5 module, fragmentate cu 5 vacanțe, renunțarea la tezele trimestriale, încheierea mediei făcîndu-se la finele anului. Anul școlar 2022-2023 are o durată de 36 de săptămîni, dar este la fel de scurt ca cel actual, în privința numărului de zile de școală. De asemenea, ,,Școala altfel” și ,,Săptămîna verde” se vor desfășura în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de cîte 5 zile consecutive-lucrătoare, potrivit Edupedu.ro. ● Marea Britanie are un nou prim-ministru. Liz Truss, ministru de Externe în guvernul lui Boris Johnson, a cîştigat, în faţa lui Rishi Sunak competiţia internă din cadrul Partidului Conservator britanic, după demisia premierului Boris Johnson. Liz Truss va fi învestită premier marţi, 6 septembrie, după ce va fi primită de regina Elisabeta a II-a la Castelul Balmoral în Scoţia, unde va veni şi premierul în exerciţiu pentru a-i prezenta suveranei demisia, pe care și-o anunțase în iulie, după ce rezistase mult timp în faţa contestatarilor din propriul partid şi scandalurilor, eclipsate o perioadă de războiul început de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie. Încă de atunci, acesta s-a remarcat prin susţinerea fermă faţă de Kiev, mai ales prin ajutorul militar oferit. ● Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a recunoscut duminică, 4 septembrie, că este ruşinos faptul că țara sa a avut nevoie de 50 de ani pentru a ajunge la un acord prin care să despăgubească rudele victimelor israeliene ale luării de ostateci de la Jocurilor Olimpice de la München din 1972. Pe 5 septembrie 1972, opt membri ai organizaţiei palestiniene ,,Septembrie Negru” au intrat într-un apartament al delegaţiei israeliene din Satul Olimpic, ucigînd doi sportivi israelieni şi luînd ostatici alţi nouă membri ai delegaţiei, în speranţa unui schimb cu 232 de prizonieri palestinieni. Intervenţia serviciilor de securitate germane s-a încheiat cu moartea tuturor ostaticilor, un rezultat sîngeros, pentru care autorităţile vest-germane au fost parţial responsabile. Cinci agresori palestinieni au fost împuşcaţi şi alţi trei au fost arestaţi. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a fost de acord să deblocheze, pentru compensări, suma de 28 de milioane de euro, plătiţi de landul Bavaria şi München. Vor fi, de asemenea, desecretizate documente pentru a permite istoricilor germani şi israelieni să aibă o mai bună înţelegere a ceea ce s-a întîmplat. Președinele statului Istrael, Isaac Herzog, şi-a exprimat speranţa că acordul va conduce ,,acest episod dureros într-un punct al vindecării”. ● Perturbarea lanțurilor de aprovizionare globale din pandemie și efectele secundare ale războiului Rusiei în Ucraina s-au combinat pentru a determina creșterea prețurilor la energie, mărfuri și produse de primă necesitate, scrie Reuters. În acest context, guvernele din statele europene au luat o serie de măsuri în favoarea consumatorilor și a companiilor. Astfel: * Germania va cheltui cel puțin 65 de miliarde de euro pentru un nou pachet de măsuri de protecție a consumatorilor și a întreprinderilor împotriva inflației. Planul include o taxă pe cîștiguri excepționale, creșteri ale beneficiilor și extinderea subvențiilor pentru transportul public. Berlinul anunțase deja taxa pe prețul gazelor naturale pe care intenționează să o impună consumatorilor începînd cu 1 octombrie, în timp ce în iulie a convenit asupra unui ajutor de stat de 15 miliarde de euro (15,05 miliarde de dolari) pentru Uniper, cel mai mare importator de gaze rusești din țară. * Spania va reduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) la gaze de la 21% la 5% începînd din octombrie, pentru a ajuta gospodăriile să achite facturile la utilități. De asemenea, guvernul a redus TVA-ul la electricitate de două ori în ultimul an, la 5%. * Italia pregătește un nou pachet de mai multe miliarde de euro pentru a ajuta firmele și familiile să se protejeze de inflație. Proiectul de lege s-ar adăuga la cele aproximativ 52 de miliarde de euro pe care Roma le-a bugetat deja în acest an pentru a atenua impactul prețurilor foarte mari la electricitate, gaz și benzină. * Parlamentul francez a adoptat la 3 august un proiect de lege de ajutor de 20 de miliarde de euro, care ridică pensiile și unele plăți sociale, permițînd totodată companiilor să plătească bonusuri mai mari fără impozit. La sfîrșitul lunii august, guvernul a declarat că nu exclude o taxă pe profit pentru companii. * Polonia a aprobat un nou pachet de măsuri, care include subvenții pentru centralele termice ale căror creșteri de preț nu vor depăși 40%, precum și un transfer de numerar de 13,7 miliarde de zloți (2,91 miliarde de dolari) pentru municipalități, pentru a ajuta locuitorii să facă față facturilor energetice în creștere. De asemenea, în iulie, țara a introdus o schemă de ajutor pentru deținătorii de credite ipotecare în monedă locală.

R.M.