A început 2024, un an despre care toți „vrăjitorii” moderni spun că va fi unul ce va schimba lumea și oamenii peste noapte. Bine, nu-i nevoie să citești în globul de cristal sau în cărțile de Tarot ca să-ți dai seama că e într-adevăr un an în care se vor schimba multe. E suficient să te uiți în jur. Viețile noastre sînt, din ce am observat eu, împărțite în felii de cîte 10-13 ani în care se întîmplă lucruri. Apoi, toate se schimbă. Anul acesta avem nu doar alegeri care vor influența politica mondială și organizarea civilizației occidentale, ci și o profundă nemulțumire a oamenilor față de ceea ce se întîmplă de cîțiva ani. La noi, în România, se pregătesc prefaceri profunde pe scena politică și cred cu tărie că va avea loc o nouă revoluție, în sensul cel mai profund al acestui termen, care va schimba total lucrurile pe scena politică.
Pînă una-alta, în momentul de față avem reacții ale politicienilor români față de mult trîmbițata intrare în Schengen a țării noastre. Cu aeroporturile și cu porturile, ce-i drept, nu total și se pare că mărinimia Austriei are în spate dorința de a scăpa de imigranții ilegali pe care nu-i folosește la muncă, așa că-i trimite la sălbaticii din est să se spele cu ei pe cap. Această chestiune a fost comentată și discutată în acest fel încă din momentul în care s-a anunțat acest acord. Unde? Pe YouTube, că la televiziunile noastre nu era loc de prima dată. Astfel, Marius Tucă, H.D. Hartmann, Ion Cristoiu, Robert Turcescu au spus răspicat că e vorba de o acțiune negîndită a PM-ului Marcel Ciolacu. Atît de negîndită că miroase a trădare a intereselor naționale. Bogdan Tiberiu Iacob, de la inpolitics.ro, scria pe 30 decembrie 2023 următoarele: „Scandalul Schengen cu așa-zisul succes al aderării începe să capete accente grotești: potrivit ministerului austriac de Interne, acordul dintre România, Bulgaria și Austria pentru accesul etapizat în Schengen trebuie mai întîi validat de toate statele membre ale UE. Există o mică problemă: o asemenea procedură încalcă tratatele europene și reprezintă o invenție în premieră, lăsînd impresia că în spate stă, de fapt, dorința de «aburire» a României și Bulgariei”.
Adică, în loc să intrăm în Schengen respectînd procedurile europene, noi facem un tratat separat cu Austria, deși pînă acum nici un oficial român, bulgar sau austriac nu a spus ce reprezintă, efectiv, din punct de vedere juridic, așa-numitul Acord Politic de aderare în etape și în ce tratat european își are izvorul de drept. Asta fiindcă fără drept nu există acte normative valabile.
Cum s-a ajuns de la votul în JAI, prevăzut de normele Uniunii, la un bizar „acord politic” care să fie ratificat – nu e clar cum, prin guverne, parlamente naționale sau cum? – nimeni nu a explicat pînă acum. Ca să nu existe dubii să vedem ce scrie în textul acordului despre care vorbim:
„Declarația comună a Austriei, României și Bulgariei. Data 29.12.2023.
Această declarație o completează pe cea făcută de Comisia Europeană.
Continuarea eforturilor comune de combatere a migrației ilegale (măsuri și angajamente complementare)
Nota mea: După cum vedeți nu scrie nicăieri în titlu că este vorba despre o primire a României în zona Schengen, ci despre o declarație comună în scopul continuării eforturilor comune de combatere a migrației ilegale  cu măsuri și angajamente complementare. Dacă asta înseamnă admitere în Schengen, eu sînt popă. Mai departe, să vedem care sînt aceste măsuri.
1) Consolidarea în continuare a protecției frontierelor externe ale UE.
• Bulgaria și România ar trebui să fie sprijinite
în continuare în ceea ce privește protecția fronti­erelor externe ale UE – un efort întreprins în beneficiul
UE 27.
• Prezența FRONTEX la frontiera bulgaro-turcă ar trebui cel puțin triplată; în plus, prezența polițiștilor de frontieră FRONTEX la frontiera sîrbo-bulgară ar trebui să fie sporită.
• Sprijin financiar substanțial deblocat de către Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe ale Bulgariei și României (extinderea supravegherii frontierelor: de exemplu, cu vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere, gard de întreținere).
• Stabilizarea proiectelor-pilot la frontierele externe (BG-TK și RO-SER) și angajamentul de a trece la un aranjament mai structural (de exemplu, un plan de acțiune sau o declarație comună cu Comisia Europeană și agențiile sale).
Nota mea: Acest prim punct îmi amintește de momentul în care regalitatea maghiară din Secolul al XIII-lea oferea privilegii comerciale și scutiri de taxe sașilor colonizați în Bistrița cît și secuilor din zona Carpaților Orientali ce funcționau ca grăniceri ai Transilvaniei ocupate. Cam așa se întîmplă și acum: „domnii cei mari de la Viena” i-au prostit pe „iobagii lui Ciolacu” (așa cum au făcut strămoșii lor cu Horea și Avrămuț) să le apere interesele în schimbul unor promisiuni.
2) Intensificarea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria și România precum și de către România la frontiera cu Ungaria (de exemplu, echipe multilaterale pentru măsuri compensatorii care să creeze un sistem cu mai multe filtre pentru a aborda în continuare neregulile privind migrația ilegală).
Nota mea: Nu cred că e nevoie să vă deslușesc ce înseamnă aceasta. Cozile la vamă vor fi și mai mari, controalele vor dura mai mult, vom sta ca vitele la poarta nouă, iar istoria se va repeta în continuare pentru ignoranții și naivii care uită de la mînă pînʼ la gură și se lasă păcăliți și impresionați în alegerile electorale.
3) Colaborarea în vederea limitării mișcărilor secundare în conformitate cu dreptul Uniunii, în special prin angajamentul de a aplica rapid acordul de la Dublin, prin preluarea imediată a tuturor solicitanților de azil pentru care Bulgaria și România sînt responsabile în conformitate cu Regulamentul Dublin (și cu viitorul regulament privind azilul și Regulamentul privind gestionarea migrației), fără nici o limitare (în special în ceea ce privește numărul de persoane care urmează să fie preluate în decursul unei luni), prin preluarea beneficiarilor de protecție internațională în BG și RO, precum și prin garantarea rapidității (max. 3 zile lucrătoare) de răspunsuri la cererile de preluare. În prezent, acest lucru este în special relevant pentru solicitanții de azil afgani și sirieni.
Prin aceasta, recunoaștem importanța unui sistem de azil funcțional pentru funcționarea Schengen; în plus, transmitem semnalul că solicitanții de azil nu își pot alege țara de destinație și că cererea lor de azil va fi procesată de către statul membru responsabil.
Nota mea: Cu alte cuvinte ne obligăm să le golim țara de toți nespălații, golanii, vagabonzii și infractorii care lor le creează probleme că, deh, sînt născuți din funduri de împărați și nu suportă vulgul și să-i aducem aici ca să poată pe urmă să ne zică de la obraz că nu ne pot primi în Schengen fiindcă ar însemna ca toți acești indivizi periculoși să poată circula liber, ceea ce ei nu vor accepta. Nu mai vorbesc de faptul că vor accentua faptul că România va fi atunci o țară cu un grad ridicat de criminalitate, nesigură, cu probleme sociale etc. Oare din cauza cui?
Probabil politicienilor austrieci nu le vine să creadă că le-a reușit manevra și se tăvălesc pe jos de rîs la felul în care „le-au tras-o” politicienilor noștri. În mod normal, la o asemenea propunere, domnul PM Ciolacu ar fi trebuit să le întoarcă spatele avertizîndu-i că toate propunerile lor prin UE se vor lovi de VETO-ul României. Dacă eram în locul lui, i-aș fi sunat pe americani și i-aș fi strîns cu ușa ca să pună presiune pe Ursula – o adevărată damă de pică americană –
să ne admită în Schengen. Eu nu sînt însă PM-ul României și nici nu voi fi vreodată, așa că... trecem la punctul 4.
4) Desfășurarea consilierilor în materie de documente (inclusiv consilierii austrieci) pentru zborurile relevante la aeroporturi din Bulgaria și România; controale prin sondaj la sosirea în Austria, în conformitate cu dreptul Uniunii.
Nota mea: Tutelă pe față ca să fie siguri că ordinele lor sînt îndeplinite întocmai. De ce fac asta? Pentru ca umilința să fie totală și să înțelehem exact unde ne e locul.
5) Angajamentul de a discuta în 2024 despre un Spațiu Schengen funcțional și despre lucrările pregătitoare pentru măsuri compensatorii la frontiera dintre România și Bulgaria.
Nota mea: Angajamentul de a discuta în 2024 este o frecție la picior de lemn din punct de vedere juridic. Nu înseamnă absolut nimic. Mai pe românește, e o vrăjeală.
Ridicarea frontierelor aeriene – dcizie care urma să fie adoptată în decembrie 2023, cu data intrării în aplicare pentru frontierele aeriene în conformitate cu modificarea orarelor de zbor, de exemplu, martie 2024.
Ridicarea frontierelor maritime – decizie care urma să fie adoptată în decembrie 2023, cu data intrării în vigoare pentru frontierele maritime aceeași ca și pentru frontierele aeriene.
Nota mea: Care e data exactă și modalitatea legal-procedurală prin care aceste decizii de ridicare ale frontierelor vor produce efecte juridice? Nu scrie. Știți de ce? Tocmai fiindcă e o abureală.
Calea de urmat:
Angajamentul de a discuta în 2024 o dată exactă pentru o eventuală ridicare a controalelor la frontierele terestre în funcție, de asemenea, de punerea în aplicare cu succes a tuturor măsurilor complementare și a angajamentelor de la punctele 1-5 care să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației migrației în Austria”.
Prin măsuri compensatorii, precizăm, se înțelege:
– circulația persoanelor (vize și cooperare consulară);
– cooperarea polițienească;
– sprijinul reciproc al polițiilor în domeniul asistenței judiciare;
– schimbul de ofițeri de legătură între poliții;
– cooperarea transfrontalieră la granițele interne, în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră pentru toate statele contractante;
– misiuni de supraveghere și urmărire trans­frontalieră a poliției;
– cooperarea judiciară a statelor membre Schengen.
Nota mea: No, apoi numai pentru asta, domnul Ciolacu ar fi trebuit să-i țină pe austrieci în VETO și să-i saboteze în limitele legalității europene pe unde-i prindea pînă le ieșeau fumurile pe nas. Apropo, zicea domnia sa că-i dă în judecată pentru ultimul VETO contra aderării noastre la Schengen din consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne al UE). Cînd se va judeca primul termen? Nu am mai auzit nimic despre el...
Cum, domnule? Angajamentul de a discuta anul acesta despre o eventuală (deci nu e sigur, mai vedem în funcție de ce se întîmplă) ridicare a controalelor la frontierele terestre depinde de aplicarea cu succes a măsurilor de la punctele 1-5 (alea de le comentarăm pînă acum) care să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației migrației în Austria? Cum adică? Noi facem toate astea ca să îmbunătățim situația emigrației în Austria? Domnule Ciolacu, dumneata parcă ai jurat credință statului român, nu celui austriac! De ce lucrezi pentru „îmbunătățirea semnificativă a situației migrației în Austria”?
Totuși, poate că eu am interpretat greșit cele văzute. Nu am acces la toate datele problemei și nu e bine să judeci fără să ai totul pe masă. Spun asta fiindcă pe site-ul inpolitics.ro am găsit o postare a lui Rareș Bogdan care mă face să cred că există niște detalii pe care noi nu le știm. Citez: „Intrarea în Spațiul Schengen a fost prioritatea absolută a președintelui României, Klaus Iohannis, și a PNL. Presedintele a jucat inteligent, păcat că anumite lucruri nu pot fi divulgate acum (poate în memorii, peste niște ani)”.
Ce să mai zic? A început anul transformărilor. În ceea ce mă privește, am de gînd să particip la el în mod activ, cu ștampila în mînă. Dumneavoastră?
IOAN TEODOR