Îmi amintesc de parcă ar fi fost ieri. Un mediu online agresiv coordona și anunța, parcă, ce are să se întîmple. Topoare care se ascuțeau, cuțite care se înfigeau în splina țării, mesaje violente care ne avertizau că Diaspora va face dreptate. Toți știau că mitingul va fi dureros, violent, plin de ură și manipulare, dezinformare. A fost un fel de 13 iunie 1990, a fost un fel de Colectiv, unde primele zile de după au fost un autentic Maidan, dar, din fericire, fără lunetiști.

De curînd s-au împlinit doi ani de la acel 10 august 2018. Dosarul a fost clasat, părțile implicate au fost oarecum exonerate de vină, și, chiar dacă au mai rămas cîteva chestiuni lăsate în așteptare, se vor aplana și acelea. Prima întrebare este: Diaspora a participat, cu adevărat, la acel miting? Răspunsul este simplu. Poate că au fost cîțiva rătăciți diasporezi, dar cea care a acționat nu a fost dispora. A doua întrebare este: De ce în guvernarea PSD exista un asemenea grad de ură împotriva jandarmilor și de ce Jandarmeria are o relație bună cu actuala putere? Simplu! Pentru că organizatorii mitingului au fost cei care îi sprijină din umbră pe peneliști. Din acest motiv, dosarul a fost clasat – ca peneliștii să nu își pună jandarmii în cap și să nu cumva să și-o ia dacă, prin absurd, vreo grupare iese în piață și face scandal.

Pe lîngă toate aceste fapte știute, intuite, deduse de majoritatea românilor, mai este un aspect care, poate, într-o zi va fi clarificat. Cei care au privit nebunia de atunci fie la TV, în direct, fie pe înregistrări, nu au putut să nu observe condiția fizică, dar nu fair-play-ul celor care atacau jandarmii cu figuri demne fie de Van Damme, fie de Bruce Lee. Acei derbedei aveau misunea clară de a ataca și a dispersa bariera de jandarmi, aveau libertatea de a-și face de cap, fără nici un stres. Ei bine, credeți că Jandarmeria și SRI nu au filmări cu toți acei manifestanți violenți? Sigur că au, dar cînd i-au identificat cred că au rămas uimiți văzînd pe unde lucrează, așa că au tăcut și au dat mărunt din buze. Cu excepția speriatului care i-a luat pistolul jandarmeriței, și care a fost expus mediatic – despre care nu știm dacă a primit vreo pedeapsă sau nu – toți acei derbedei, în fapt, ofițeri ai unor structuri sau angajați ai unor companii de pază, au fost lăsați în pace. Nu există nici un fel de raport al Jandarmeriei care să îi indice pe acei karateka, nu există nici un fel de dosar public în care să ni se arate figurile lor, unde lucrează, ce centuri și ce grade au și ce condamnări au luat. Nu am văzut nici o reacție nici din partea SRI, nici din partea „Doi și-un sfert”, poate cel mai direct interesat serviciu de informații să afle cine erau ăia care loveau și îi ardeau la propriu pe jandarmi, o structură din cadrul MAI – adică exact informațiile pe care trebuie să le clarifice DIPI, fostul „Doi și-un sfert”. Totul s-a mușamalizat la cel mai înalt nivel, evident. Cum să îi aresteze Parchetul pe cei care servesc patria? Că doar din cauza asta bugetele acestor Servicii cresc exponențial, pentru a-i plăti pe acei derbedei, ca să iasă și să se ia la trîntă cu jandarmii, pentru ca a doua zi să bea o bere împreună. La acești specialiști în diversiune se adaugă și „galeriile” manipulate și folosite de păpușari după bunul plac, și marea masă de tineri frumoși și total lipsiți de creier, care se tăvăleau pe jos, înhalau fum și strigau că vor să fie liberi. Îmi pare rău că nu a căzut atunci PSD, sincer. Dar îmi pare și mai rău pentru că țara asta este compusă din oameni care nu înțeleg cît de putred, cît de găunos este statul român cu tot ce însumează el.

Evenimentul din 10 august 2018, acel măcel mediatic combinat cu păruiala din Piața Victoriei, ne arată cît de putred și corupt este, de fapt, sistemul de guvernare din România. În fond, același Sistem. Putregaiul acestuia este întreținut de viermii puterii de convingere, acei înstelați care au aplicat în această țară o adevărată dictatură militară, una a Serviciilor, nu a Armatei, așa cum mulți sînt tentați să creadă. Armata a fost cucerită și destrămată fără nici un foc de armă, a fost suficient să li se dea generalilor niște case, niște salarii, să fie condamnați apoi pentru lăcomie, și gata.

Revenim, însă, la 10 august 2018, ziua în care Piața Victoriei a fost o imensă scenă în care mai multe Servicii și-au etalat talentele, actorii, în timp ce în sală se aflau mai multe milioane de proști care fie aplaudau, fie se mîniau la vederea celor întîmplate. Proștii plătitori, că doar nimic nu mai e gratis.

Nu mă aștept să se afle adevărul prea curînd. Așa cum nu mă aștept ca cei care au fost manipulați atunci, și folosiți în direcția dorită de unii, să înțeleagă cît de proști sînt. Dar, poate, totuși, se deșteaptă și merg să ceară și ei o primă de participare sau ceva, că doar nu trebuie să rămînă și proști, și săraci, nu?

TANO