● Ministrul ucrainean pentru transformare digitală, Mihailo Fedorov, transmite că între ţara sa şi Federaţia Rusă este în desfăşurare primul război cibernetic din lume. În urmă cu un an, Rusia a încercat să invadeze Ucraina nu doar fizic, ci şi pe frontul cibernetic. Dar ţara invadată a reuşit să-i detecteze pe hackerii ruşi în sistemele informatice, susţine ministrul. „Este în desfăşurare primul război cibernetic din lume. În fiecare zi, au loc atacuri, zeci de atacuri sînt detectate. Cu siguranţă, în acest moment, centrul cibernetic detectează atacuri asupra anumitor sisteme informatice”, afirmă ministrul. Potrivit lui Fedorov, Ucraina a reuşit să stabilească un anumit sistem de apărare care poate reacţiona rapid la aceste atacuri şi poate împiedica inamicul să intre în sistemele informatice. În tot acest timp, în Ucraina nu a existat nici o scurgere de informaţii sensibile. „Pot spune cu certitudine că sîntem protejaţi în această direcţie şi contraatacăm cu succes. Cred că, în prezent, pe frontul cibernetic în războiul cu Rusia, avantajul este de partea noastră. Dar asta nu înseamnă că mîine nu pot apărea probleme”, a adăugat Fedorov. Amintim că, potrivit ministrului transformării digitale, de la începutul invaziei la scară largă, Rusia a efectuat peste 2.000 de atacuri cibernetice împotriva Ucrainei. ● Statele membre UE au alocat aproape 700 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei din energie, în timp ce Marea Britanie şi Norvegia au alocat alte 110 miliarde de euro. Conform analiştilor de la think-tank-ul Bruegel, din septembrie 2021, ţările UE au prevăzut sau alocat 681 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în timp ce Marea Britanie şi Norvegia au alocat 103 miliarde de euro şi, respectiv, 8,1 miliarde de euro. Pe primul loc în topul cheltuielilor se află Germania, cu aproape 270 miliarde de euro, sumă care o depăşeşte pe cea alocată de orice altă ţară. Urmează Marea Britanie, Italia şi Franţa, deşi fiecare a cheltuit mai puţin de 150 miliarde de euro. Majoritatea statelor membre UE au cheltuit o fracţiune din această sumă, scrie Agerpres. ● Polonia va finaliza, la sfîrșitul acestui an, construcția unui canal între portul interior Elblag și Marea Baltică, astfel că navele vor putea evita enclava rusă Kaliningrad. Protestele ecologiștilor care cereau respectarea sitului „Natura 2000”, intersectat de lucrări, au fost ignorate. Preşedintele Andrzej Duda a calificat drept o mare victorie pentru Polonia, pentru patrioţii săi şi pentru toţi cei care înţeleg cuvîntul suveranitate şansa de a beneficia de o rută maritimă care oferă Poloniei posibilitatea să se descurce pe cont propriu şi să nu mai depindă de deciziile Rusiei.  Proiectul, care va fi finalizat la sfîrşitul acestui an, a fost inaugurat oficial la 17 septembrie 2022, dată simbolică la care este comemorată invazia sovietică a Poloniei, în 1939. Principalul obiectiv al noului canal – care leagă Laguna Vistula de Marea Baltică – este să permită ieşirea în largul mării din portul interior Elblag fără ca navele poloneze să mai fie nevoite să utilizeze canalul construit de ruşi foarte aproape de Kaliningrad şi care traversează fîşia de pămînt care separă acest golf de Marea Baltică. ● Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu intenţionează să-şi prelungească mandatul şi urmează să părăsească postul aşa cum a planificat, în toamna acestui an, a anunţat alianţa nord-atlantică, relatează duminică Agerpres, care citează DPA. „Mandatul secretarului general Jens Stoltenberg a fost prelungit de trei ori şi el şi-a desfăşurat activitatea pentru o perioadă de aproape nouă ani”, a declarat sîmbătă noaptea purtătoarea de cuvînt a NATO, Oana Lungescu. „Mandatul secretarului general se încheie în octombrie acest an şi el nu intenţionează să obţină o nouă prelungire a mandatului său”, a adăugat Lungescu. În luna martie a anului trecut, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, mandatul lui Stoltenberg a fost prelungit pînă la 30 septembrie 2023. ● Björn Seibert, șeful de cabinet al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a informat în cursul acestui weekend pe ambasadorii țărilor membre cu privire la noile sancțiuni pregătite împotriva Rusiei, scrie Politico, citînd mai multe surse familiare cu discuțiile. Potrivit acestora, noul pachet de sancțiuni pregătit de executivul european împotriva Rusiei ar urma să includă: noi sancțiuni financiare împotriva a 4 bănci rusești, printre care și cea mai mare bancă privată din Rusia, Alfa Bank; noi sancțiuni împotriva a 130 de persoane și entități, acestea fiind propuse de Polonia, țările baltice, Germania, Franța și alte state din UE; noi interdicții cu privire la importurile de cauciuc și bitum rusesc în UE și asupra exporturilor europene către Rusia, inclusiv cele de camioane, alte vehicule grele, mașinării de construcție, pompe și alte echipamente folosite în sectorul construcțiilor. ● A trecut o săptămînă de la cele două cutremure care au devastat Turcia și Siria, iar cel mai recent bilanț arată peste 36 de mii de morți și zeci de mii de răniți, în ambele țări. Situația rămîne critică în Siria; oficialii Organizației Mondiale a Sănătății au vizitat orașul Alep. În Turcia, autoritățile încearcă să afle cine se face responsabil pentru faptul că, în localități întregi, nici o clădire n-a rămas în picioare. Potrivit presei locale, de ani de zile, experții au avertizat că multe clădiri noi din Turcia sînt nesigure din cauza corupției și a politicilor guvernamentale. Acele politici au permis așa-numitele amnistii pentru antreprenorii care au modificat reglementările de construcție, pentru a încuraja dezvoltarea necontrolată a construcțiilor, inclu­siv în regiunile predispuse la cutremure. ● Zece ani ar dura consolidarea tuturor clădirilor cu risc seismic mare din Bucureşti, potrivit primarului Bucureştiului, Nicuşor Dan. Edilul spune însă că procesul este unul dificil deoarece toţi proprietarii dintr-un bloc trebuie să îşi dea acordul pentru consolidarea unui bloc. „Experienţa din Turcia spune ceea ce spun eu, că cum se construieşte în România e chestiune de siguranţă naţională. Din păcate, instituţiile care trebuie să supravegheze nu sînt la înălţimea obiectivelor pe care trebuie să le aibă (...). Sînt sute de imobile pentru care Primăria Capitalei a făcut expertizarea şi sînt zeci de clădiri pentru care putem să începem un şantier. Avem finanţare pe de o parte din PNRR, pe de o parte am depus cereri de finanţare la programul naţional gratuit pe care îl face Ministerul Dezvoltării”, a spus, luni, primarul Nicuşor Dan. „Oamenii nu au încredere în programele de consolidare din cauza a ceea ce s-a întîmplat de 20 de ani, de cînd primăria spunea că-i ajută şi nu-i ajută”, a completat Dan. ● Stefan De Keersmaecker, purtătorul de cuvînt al Comisiei UE, a făcut o serie de declarații surprizătoare miercuri, cu ocazia celei de-a 9-a Conferințe Economice a Fermierilor CIA-Italiani, la Palatul Congreselor din Roma. Practic, De Keersmaecker a lăsat să se înțeleagă că, în lunile următoare, cererea de comercializare a altor „alimente noi” – adică cele inventate în laborator pe bază de insecte, sau pur și simplu consumate în mod tradițional în afara Europei – ar putea ajunge în curînd pe mesele Bruxellesului. Prin urmare, cu condiția să îndeplinească anumite condiții (etichetare corectă și siguranță alimentară), Uniunea Europeană spune „da” făinii din greieri, ciupercilor tratate cu raze ultraviolete și „cărnii în eprubetă”, un produs alimentar derivat din fuziunea celulor stem animale din interiorul unui bioreactor, care nu este încă prezent pe lista noilor alimente autorizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) şi care a reaprins controversa lucrătorilor din sectorul agricol. „Carnea sintetică este opusul ideii noastre de hrană, bazată pe punerea în valoare a producțiilor agricole și zootehnice, simbol de înaltă calitate și de identificare a teritoriilor și tradițiilor naționale – a spus președintele CIA-Agricoltori, Cristiano Fini. În momentul de față există riscul concret ca agricultura să fie redusă, cu consecințe evidente asupra zonelor interne prin abandonarea progresivă a teritoriilor”. „Minciunile despre mîncarea în eprubetă confirmă că există o strategie precisă a multinaționalelor care urmăresc să modifice stilurile alimentare naturale bazate pe calitate și tradiție cu operațiuni de marketing iscusite”, a declarat președintele Coldiretti Ettore Prandini, adăugînd că „sîntem gata să luptăm împotriva «alimentelor Frankenstein», care pun în pericol democrația economică”.
R.M.