Europa se transformă într-un centrul mondial al comerțului cu cocaină și al consumului de droguri, avertizează cotidianul italian Il Giornale. Dacă pînă nu demult centrele de distribuție a substanțelor interzise erau considerate Columbia, Brazilia, Mexic, SUA, acum are loc cocainizarea Lumii Vechi. În februarie, vama germană și cea belgiană au confiscat o cantitate record de cocaină – mai mult de 23 de tone. Marfa era în tranzit către Olanda. Autoritățile germane au găsit 16 tone în cinci containere de transport maritim, care au ajuns în Hamburg din Paraguay. Alte 7,2 tone de cocaină care provenea din Panama au fost confiscate în Anvers. ,,Aceasta este una dintre cele mai mari capturi de droguri din lume”, au declarant autoritățile vamale germane.

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) din Lisabona raportează că droguri (în special cocaină) provenind din Peru, Bolivia și Columbia au inundat țările Uniunii Europene. În același timp, cartelurile de droguri oferă acum clienților un produs mult mai curat și de cali­tate superioară. Europa se află pe locul doi în lume, după Statele Unite, în ceea ce privește consumul de pulbere albă otrăvitoare, iar cererea pentru produs crește exponențial. „Cocaina care circulă pe străzile Europei ”, scrie Il Giornale, „înseamnă nu numai dependența de droguri, ci și războaie între cartelurile de droguri pentru controlul centrelor de comercializare. Creșterea traficului de arme din Balcani către restul Europei generează acte de corupție și duce la creșterea criminalității organizate, la nașterea cartelurilor de droguri în inima Vechiului Continent”. 

Londra a devenit capitala cocainei din Europa, locuitorii capitalei britanice consumînd zilnic aproximativ 23 kg de cocaină pură. Se estimează că londonezii consumă mai mult de 8 tone de cocaină pe an.

Comunicațiile moderne au deschis noi opor­tunități, iar proliferarea tehnologiilor de criptare permite traficanților de droguri să scape de etapele intermediare în drumul către cumpărător. ,,Tinerii din ziua de astăzi pot comanda droguri, iar bandele – albaneze, sîrbe, locale – au posibilitatea de a livra cantități mari chiar la ușa casei”. Conform statisticilor Oficiului ONU pentru Droguri și Criminalitate, aproximativ 2,25% din populația adultă din Anglia și Țara Galilor consumă cocaină. În Scoția chiar mai mult: 2,5%. „Marea Britanie – scrie The Guardian – iubește cocaina”. În același timp, consumul de substanțe „a încetat să mai fie comun doar în rîndul bogaților”, crescînd în rîndul tuturor straturilor sociale, ceea ce duce la un nou val de redistribuire sîngeroasă a sferelor de influență între bandele britanice implicate în traficul de droguri.

Mafia albaneză a drogurilor

Potrivit Serviciilor Speciale ale Majestății Sale, controlul asupra aprovizionării și comerțului cu cocaină în Europa este împărțit între mafia albaneză Shiptare și Ndrangheta italiană, care a cîștigat anul trecut mai mulți bani decît Deutsche Bank și McDonaldʼs la un loc.  Sînt sume foarte mari în joc și nu trebuie să ne mirăm că oficialii europeni nu pot pune capăt mafiei drogurilor, deoarece ei trăiesc și din aceste venituri.

Luptele dintre bande implicate în comerțul cu cocaină duc la numeroase victime pe străzile capitalelor, chiar și în cele mai liniștite țări europene. În Grecia, un război între bandele albaneze a dus la 13 decese, iar în Suedia, au murit 124 de persoane. „Bandele de droguri se dezlănțuie în Franța. Numai în Marsilia, din 2010, 154 de persoane au fost ucise în schimburi de focuri între bande de droguri”. Anvers-ul belgian s-a transformat de mult în „poarta de cocaină” a Europei (controlată de albanezi). Valoarea drogurilor confiscate din 2016 pînă în 2019 în acest port este de aproximativ 3,2 miliarde de euro. Această sumă imensă oferă traficanților o oportunitate de a influența sfera politică. Volumul contrabandei cu cocaină în portul din Anvers (jumătate din aprovizionarea europeană a acestei substanțe) este atît de mare încît corupția a devenit un mod de viață, spune primarul din Anvers, Bart De Wever: „Portul se scurge ca un colector... Banii pe care îi obținem din comerțul cu cocaină sînt mulți. Comerțul va pătrunde în întreaga societate, chiar și în politică...”.

„Sîngele și cocaina curg pe străzile unei Europe îmbătrînite și din ce în ce mai dependente de droguri, ai cărei locuitori contribuie la rescrierea hărții criminalității transnaționale organizate prin alimentarea cererii de droguri”, conchide sumbru ziarul italian Il Giornale.

N.K.