Savant şi inventator celebru Nicolae Teclu a murit sărac, la Viena
  • 26-06-2023
  • 0 Comentarii
  • 149
  • 0

S-a născut în decembrie 1839 în oraşul de sub munte, într-o perioadă în care studiile în chimie erau abia la început. După liceul urmat în oraşul natal, alege să studieze chimia la Viena. Revine la Braşov ca profesor al Colegiului Naţional Andrei Şaguna între anii 1863 și 1868. Profesor de chimie la Academia de Comerţ din Viena, docent la catedra de chimie a culorilor din cadrul Academiei de Arte din Viena, chimist al Monetăriei Statului şi al Imprimeriei Imperiale din Viena, membru al Academiei Române – sînt repere biografice care vorbesc despre notorietatea şi talentul savantului.
Lui Nicolae Teclu i se datorează o invenție remarcabilă: becul de laborator care-i poartă şi azi numele, „Becul Teclu” cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, inventat în 1900.
„Becul Teclu” este asemănător becului Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic care permite obținerea unui amestec mai bun al gazului cu aerul și a unei temperaturi mai înalte. Această invenţie a fost brevetată de firma vieneză W.J. Rohrbeck’s Nachtolger şi, la Leipzig, de către firma Franz Hugershoff. Becul Teclu sau Arzătorul Teclu este folosit şi astăzi în laboratoarele de chimie din lume și este asemănător cu becul Bunsen, dar într-o variantă îmbunătăţită. De altfel, Nicolae Teclu era inventatorul mereu nemulţumit de procedeele si aparatele existente, fiind preocupat de perfecţionarea lor, de apariţia altora tot mai eficiente.
Savantul este autorul a peste 60 de descoperiri şi 50 de lucrări originale din domeniul chimiei. A fost pasionat de studiile de rezistenţă a hîrtiei şi fibrelor lemnoase, de pigmenţii minerali, de uleiurile utilizate în pictură sau de combustia gazelor. Se spune că Ioan Slavici povestea cum, împreună cu Mihai Eminescu, a asistat la experimentele de chimie pe care Nicolae Teclu le făcea la Viena şi amîndoi erau foarte mîndri de originile sale româneşti.
Nicolae Teclu îşi leagă numele şi de aparatele pentru prepararea dioxidului de carbon solid, pentru sinteză şi descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea în orice moment a compoziţiei aerului din mină, în scopul evitării exploziilor. Tot el analizează şi chimia unui meteorit găsit în 1870, în India, la Goalpara. Nicolae Teclu a fost specialistul capabil să citească chiar şi o hîrtie arsă, folosind soluţia de glicerină în amestec cu apa.
De altfel, studiul tehnologiei hîrtiei a constituit pentru N. Teclu o preocupare permanentă. Universitatea din Bucureşti păstrează şi astăzi în „Laboratorul Teclu” aparate de laborator care i-au aparţinut savantului braşovean, printre acestea, aparatul pentru detectarea metanului şi un altul pentru prepararea ozonului.
În 1879, a devenit membru al Academiei Române, iar în iunie 1906, Nicolae Teclu era prezent cu realizările sale excepţionale la Expoziţia Generală Română din Bucureşti. Chiar dacă a fost nevoit să îşi desfăşoare activitatea printre străini, savantul s-a simţit totdeauna aproape de România şi a păstrat vii legăturile cu instituţiile stiinţifice din ţară. În 1880, într-un discurs la Academie, spunea: „Chimia este mama industriei; într-o ţară ca aceasta, cu resurse atît de bogate, trebuie să fie un focar pentru ridicarea bunei stări materiale, printr-o activitate cît mai extinsă industrial”.
Deşi invenţiile sale au îmbogăţit pe mulţi, el a murit sărac, în 1916, la Viena. Avea 77 de ani. Ca omagiu adus marelui inventator, numele său este purtat astăzi de 15 licee cu profil de chimie din toată țara. Din păcate, nici unul nu este la Brașov, orașul său natal.
Casa lui Nicolae Teclu
Casa renumitului inventator din domeniul chimiei a fost renovată de noul proprietar în 2014, sub coordonarea Direcției Județene de Cultură și Patrimoniu din Brașov. A fost refăcută integral poarta din lemn, fațada a fost renovată, respectîndu-se aspectul original al clădirii, iar interiorul păstrează ,,parfumul” vremurilor de altădată. Casa Teclu se află în Schei, pe Str. Prundului nr. 41.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite