Aș vrea să-ți fie bine, adorato

la zeul cununiilor mă rog

iluzia pe care am trădat-o

te va petrece ca un inorog

E un răsfăț al dragostei ce moare

orbirea mării, cînepa mustind

cerboaica înjunghiată la izvoare

cenușa turmei fulgerate-n Pind

Și mi se face jale și mi-e sete

ca unui proaspăt înviat din morți

în rătăcirea unei vechi comete

își pune cimbru raiul pe la porți

Așa se naște din ruine dorul

aș vrea să-ți fie bine pe pămînt

ca fluturii din cranii își ia zborul

această rugă fără de cuvînt

Ne vor răzbi tristeți duminicale,

icoanele vor putrezi de ploi

și un vulcan cu stînjenei la poale

va viscoli de-a pururi între noi

Cine ucide dragostea, și cine

îngroapă leșul ei în amintiri?

mi-e rău de viață și mi-e rău de tine

eu sînt călăul unei mari iubiri...

CORNELIU VADIM TUDOR