
- 06-07-2021
- 1 Comentariu
- 1147
- 8
Iată şi
regatul verii, plin de zeităţi păgîne
lancea
macului se-agită peste oştile de grîne
Timp de heliogravură,
cer ca bolţile sixtine
în
capela lui albastră jur să mă cunun cu tine
Mierla
cîntă de pomană, panteismul n-are bani
nu i-a
mai plătit simbria de vreo zece mii de ani
Zuruie
cymbal de greieri, trec procesiuni de dropii
îţi
deschid cu dinţii bluza, de comoara ei m-apropii
Spectrul
vipiei se-arată, calcă totul sub şenile
retopind
în bronz statuia fiecărei nopţi şi zile
E o pace
funerară, firea cade în păcat
peşti de clor îngraşă muşchiul pe un fund de puţ
secat
Iarba e
un incunabul răsfoit de guşteri calzi
fiecare
clipă nouă trîmbiţată-i de heralzi
Şi te
port pe braţe, stoic, te aşez pe-un pat de fîn
şi din
viaţa mea întreagă numai cu atît rămîn
Transparent
veşmînt de aburi, prea năvalnică ispită
ca o
pojghiţă murală de cireaşă pîrguită
Rîu
captiv îţi este trupul, şerpuind în cîmpul verii
fînul
umezindu-l tainic cu licorile durerii
Lobul
fraged al urechii prinde vorbe care mint
trei
intrări cu rouă dulce, trei potyre cu absint
Tu
îndrepţi spre mine ochii rugători, de vietate
îmi
implori un armistiţiu, şi te miri că nu se poate
Fierb în
pivniţele verii vinuri dyonisiace
cade lin
securea nopţii pe un eşafod de pace
Trec
copii cu lămpi scobite şi cu lumînări în pepeni
pîntecul
îţi încolţeşte, paşii-n urma mea ţi-i depeni
Fluturi înmuiaţi
în fosfor vin în raiduri nupţiale
lăudată fie vara şi comploturile sale!
CORNELIU
VADIM TUDOR
-2.6 C